Dupa trei luni de guvernare, ministrul Finantelor, Ionut Popescu, sugereaza ca sta cu bagajele facute. Spune ca vrea sa puna "cota unica" pe roate si apoi sa-si ia locul in Parlament. Pana atunci, mai trebuie sa dea piept cu FMI si sa explice de ce mariri de taxe si accize. Oficialii FMI? "Cred ca au si in fisa postului obligatia de a fi foarte pesimisti" - Au aparut semnale ca FMI nu ar mai fi atat de intransigent in sustinerea unui deficit de 0,4%. Puteti confirma? - Intr-adevar, exista semnale cum ca FMI ar fi dispus sa accepte un deficit mai mare de 0,5%, dar confirmarea o vom avea probabil cu ocazia intrunirii de primavara a FMI de la Washington din 14-18 aprilie. Eu cred ca pana la urma vom ajunge la o intelegere cu cei de la FMI. Romania e bine sa se afle in interiorul unui acord cu FMI chiar daca situatia economica nu mai presupune neaparat un astfel de acord. Investitorii straini vin oricum deja in numar foarte mare, atrasi de oportunitatile din economia romaneasca. Dar, pentru confortul nostru si pentru o mai buna perceptie a ceea ce se intampla in economia romaneasca, eu cred ca este bine sa ne aflam in interiorul unui acord cu FMI, asa cum suntem de fapt si in prezent. Cu siguranta ca vom ajunge la o intelegere. - Absenta unui acord nu ar pune probleme in relatia cu Comisia Europeana, care se bazeaza pe expertiza FMI? - Nu cred ca ar pune astfel de probleme. De altfel, votul care va fi dat in Parlamentul European este in 13 aprilie, deci chiar inainte de a pleca noi la Washington. Intr-adevar, acesta e un acord pe care FMI nu-l mai dorea pentru ca economia romaneasca nu mai avea nevoie nici de banii de la FMI, dar era un acord pe care Uniunea Europeana l-a dorit tocmai pentru ca FMI are un anumit fel de monitorizare pe care nu o are UE. - Deci s-ar putea decide un divort amiabil de FMI convenind acest lucru si cu UE?
- Eu cred ca nu se pune problema nici unui divort, fie el si amiabil.... Va fi in continuare o casnicie. - La cat se va ridica deficitul? - Vom trece la rectificarea bugetului de stat si vom incerca sa intocmim un buget de stat cu un deficit de 0,7%, dar vom discuta toate aceste aspecte si la Washington. - Ca jurnalist am avut aceasta perceptie, ca FMI era mai bland cu fosta guvernare, o impartasiti? - Intr-adevar, nu a fost foarte bland cu actuala guvernare. Sigur, noi am si luat niste decizii foarte rapid, mai ales cea privind introducerea cotei unice. Cutuma este ca o astfel de decizie trebuie discutata in prealabil cu FMI. Situatia de la sfarsitul anului trecut era de asemenea natura incat noul guvern a depus juramantul pe 28 decembrie si, pentru a putea introduce aceasta masura de la 1 ianuarie, a trebuit sa luam foarte rapid decizia. Evident, nu a mai fost timp de consultari prealabile, amanuntite cu cei de la FMI. Cred ca si asta a facut ca discutiile de dupa aceea sa fie mai amanuntite. Cota unica? "Va face ca economia Romaniei sa aiba un avant comparabil cu cel al "tigrilor asiatici"" - Recent, Varujan Vosganian a sugerat ca e posibil sa renuntam la cota unica... - Am discutat cu domnul Varujan... el mi-a spus inainte sa apara in ziare, caci se temea de o neintelegere. El spunea ca poate peste zece, cincisprezece ani vom reveni la un impozit progresiv. Deci in nici un caz nu se pune problema de a reveni in urmatorii patru, cinci ani asupra acestui fel de impozit. - Dar nu face parte impozitarea progresiva din "modelul social european"? La urma urmei, cota unica a fost adoptata in Est, in Slovacia, Romania, tarile baltice, iar in UE se vorbeste de "armonizarea sistemului de taxe". Cum se va produce armonizarea, vor renunta tarile din Est la cota unica sau o vor adopta Franta si Germania? - UE nu are o politica fiscala unitara, probabil ca peste cinci ani, sapte ani o va avea. Dar iata, Polonia are un plan foarte concret de a trece in urmatorii ani la cota unica. Si in Germania sunt discutii privind adoptarea cotei unice. Si in Statele Unite sunt sustinatori ai cotei unice, nu mai vreau sa zic de China, care se gandeste la asa ceva. - 16% este cota cea mai mica din tarile din Est, ma rog, cu exceptia Rusiei, unde e 13%, dar e alt spatiu. Nu e prea mica? Nu va reproseaza tocmai asta FMI? - Sigur, au existat tot felul de discutii, daca 16, 18 sau 19% e mai potrivit. De regula, 13%, cum e in Rusia, e considerat prea scazut, 19%, cum e in Slovacia, poate ca este putin cam mult. Dar, atunci cand stabilesti nivelul cotei unice, aceasta depinde si de amploarea economiei subterane. Daca stabilesti o cota unica la un nivel prea ridicat, nu vei reusi sa aduci la lumina afacerile din economia subterana. Cred ca aceasta cota unica de 16% va face ca in urmatorii doi, trei ani Romania sa aiba o economie intr-un avant comparabil cu ce erau tigrii asiatici acum cativa ani. - Dar sunt semnale ca ceva din economia subterana poate iesi la suprafata? - A trecut prea putin timp pentru a putea trage astfel de concluzii. In ianuarie numarul salariatilor a crescut cu peste 50.000... - Asta ce ar insemna? - Ar putea insemna ca o parte din cei care erau platiti la negru au iesit la lumina. Eu vreau sa fiu foarte prudent in afirmatiile mele. Am incercat sa comparam cu ianuarie 2004, si anul trecut in ianuarie numarul salariatilor crescuse doar cu 25.000, deci, practic, numarul acum ar putea fi dublu. E inca mult prea devreme pentru a avea informatii certe. - Cand le veti avea? - Cred ca in a doua jumatate a anului vom vedea clar. Deocamdata, impozitul pe profit se plateste trimestrial, inca nu avem aceste date. - Care sunt alternativele FMI legate de nivelul cotei unice si al TVA? - FMI sustine cresterea TVA pentru ca acesta este un impozit care e bine colectat, despre care poti sa ai o imagine foarte exacta cat ti-ar aduce in plus la buget. - Sa creasca TVA de la 19 la 21%? - S-au discutat diferite variante. Noi, partea romana, am exclus varianta cresterii TVA pentru ca are un efect inflationist si pentru ca ea ar face ca toata lumea sa plateasca mai mult. Suntem acuzati ca majoram impozite cum sunt cele de pe tranzactiile imobiliare sau pe castigurile de pe piata de capital. Dar cei care ar urma sa plateasca aceste impozite mai mari reprezinta un segment social foarte restrans. - Estonia a introdus cota unica in anii '90, prima din Europa, acum e pe locul patru in lume ca libertate economica. O multime de alte tari europene au adoptat-o cu succes. De ce FMI e atat de reticent? - Mi-e greu sa dau un raspuns in locul celor de la FMI. Cred ca au si in fisa postului obligatia de a fi foarte pesimisti si de a face scenariile cele mai catastrofice care s-ar putea intampla intr-o tara, pentru ca riscurile pe care le incumba o astfel de masura sunt oricum incomparabil mai mici decat cele pe care pare sa le sugereze FMI. Mostenirea PSD? "Derapajele de la sfarsitul anului trecut" - Mariri de taxe si accize, declaratia de avere pentru toata lumea, blocari de conturi, executari silite. Lipseste doar pedeapsa cu moartea. De ce? - De fapt, masurile pe care le luam noi acum, cu decalarea calendarului de crestere a accizelor, cu introducerea acestor impozite, nu tin neaparat de cota unica. Noi discutam acum de un deficit bugetar mai scazut din cauza derapajelor care s-au petrecut la sfarsitul anului trecut pe care nimeni nu le putea sti. Iata, numai in decembrie deficitul comercial, diferenta intre importuri si exporturi, a fost de un miliard de euro. Actualul buget de stat este intocmit pe un deficit de 1,5%. Orice guvern s-ar fi aflat acum la putere ar fi avut din partea FMI aceeasi solicitare de a intocmi un buget cu un deficit mai scazut. In nici un caz cota unica nu este de vina pentru aceste lucruri, ci derapajele de la sfarsitul anului trecut. - Acuzati deci mostenirea PSD. - Absolut. Mostenirea PSD. Cresterile de salarii s-au facut dupa ce bugetul de stat a fost aprobat in Parlament, dar pentru ca a venit campania electorala, guvernul Nastase a devenit brusc foarte generos si acelea sunt cheltuieli care nu erau prinse in bugetul de stat, dar pe care noi trebuie sa le facem acum. Nu putem sa reducem salarii, pensii care au fost majorate. - Declaratia de avere pentru toti romanii. Cand a parasit Cabinetul, v-a lasat Videanu mostenire initiativa privind declaratia de avere pe care s-o completeze tot cetateanul? - Nu, nu mi-a lasat nici un fel de mostenire de acest gen. In momentul de fata nu este o tema de dezbatere aceasta declaratie de avere. In schimb, noi am propus o declaratie pe care toti demnitarii ar trebui sa o completeze, probabil cea mai drastica din toata Europa... - Dar, domnule Ionut Popescu, eu va intrebam de declaratia pe care urma sa o depuna fiecare roman. - Asta nu e in momentul de fata o tema de discutii. - Lucreaza cineva din Ministerul Finantelor la acest proiect? - Nu. - Blocarea conturilor datornicilor. A adus ceva la buget? - In mod sigur, o parte din incasarile pe care le avem la buget se datoreaza si masurilor in forta luate de Ministerul de Finante si AVAS. Noi incercam sa impunem aceasta filosofie: impozite la un nivel scazut, cum spuneati, printre cele mai scazute din Europa, dar, pe de alta parte, o atitudine extrem de dura impotriva celor care nu inteleg sa plateasca nici aceste impozite scazute. In curand vom veni si cu o lege care va pedepsi mult mai aspru evaziunea fiscala. - Presedintele Basescu va reprosa tocmai ca nu ati venit in acelasi timp cu o lege pentru combaterea evaziunii fiscale. - Noi am inceput sa aratam ca avem o atitudine dura chiar si pe actuala legislatie. Pana la urma, nu a oprit nimeni guvernul anterior sa aiba o atitudine ferma fata de cei care nu-si platesc datoriile. Nu legislatia a oprit Ministerul Finantelor in anii din urma sa-i impiedice pe cei de la RAFO sa acumuleze acele datorii imense. Nu le lipsea legislatia, aveau legislatie, puteau sa o faca. Era vorba doar de vointa politica, doar de a-si rasplati anumiti clienti politici. Avem si acum sute si mii de firme care beneficiaza de scutiri, de reesalonari cu care trebuie sa convietuim. Noi trebuie sa respectam asta pentru ca aveau acoperire legala. In schimb, cine nu se incadreaza in acest program de plata reesalonata a datoriilor fie si cu o singura zi iese practic din acest calendar si nu mai are dreptul la aceste reesalonari. - Dar veti da reesalonari? - In nici un caz nu vom da reesalonari! - Succese in urma blocarii conturilor datornicilor? - E vorba de sume de ordinul a sute de miliarde care s-au recuperat imediat dupa ce s-a pus poprire pe conturile respectivelor firme. Sprijinul PNL? "Mi-e greu sa-l evaluez" - Recent, prestigioase organizatii ale societatii civile si-au exprimat public sprijinul pentru dumneavoastra si pentru doamna Macovei, ministrul Justitiei, pe motiv ca sunteti ministrii cei mai expusi. V-a fost de folos? - Mie personal mi-a fost de mare folos. Eu aici nu am venit nici sa-mi cresc averea, nici sa-mi rasplatesc prieteni politici. Sunt momente cand te simti putin singur. Un astfel de sprijin este intotdeauna foarte reconfortant. - Dar de cat sprijin va bucurati in partid? - Mi-e greu sa-l cuantific, sa-l evaluez. Cu siguranta, sunt multi oameni in partid care ma sprijina in ceea ce fac, dar la fel de evident este ca sunt probabil si alti oameni care nu sunt la fel de incantati ca eu ma aflu pe aceasta functie. - Veti fi in guvern si dupa semnarea Tratatului de aderare? - Mi-e greu sa spun. Nu stiu. Eu, din cate stiu, am sustinerea premierului Calin Popescu Tariceanu si a presedintelui Traian Basescu. - De bunavoie nu plecati. - Eu nu am de gand sa stau patru ani, chiar daca acest guvern va dura patru ani. Misiunea mea a fost aceea de a introduce aceasta cota unica. In momentul in care va fi foarte clar ca veniturile bugetului de stat sunt substantiale, ca aceasta masura a produs efecte in intreaga economie, cand disciplina financiara va fi cu totul alta decat cea din ultimii ani, eu voi considera ca proiectul meu politic, ca sa folosesc aceasta sintagma pretioasa, s-a incheiat.