Indicele general al libertatii este alcatuit ca medie aritmetica simpla a 10 indici referitori la libertatea monetara, fiscala, de afaceri, investitionala, de comert, financiara, a muncii, proprietatii, libertatea fata de coruptie si, in fine, cea data de cheltuielile guvernamentale (vezi definitii pe heritage.org). Cu cat acesti indici sunt mai aproape de limita maxima de 100, cu atat libertatea respectiva este mai mare.

Las cititorului sa descopere corelatiile din grafice. Sa observe, de exemplu, ca tari ca Italia si Grecia au pierdut mult in termenii libertatilor economice, dar si in termenii productivitatii pe ora lucrata comparativ cu media EU 15. Precizez ca nu afirm existenta unei cauzalitati clare intre cele doua variabile (libertatea economica si productivitatea unei economii). Cresterea productivitatii pe ora lucrata depinde de libertatile economice, dar si libertatile depind, probabil, de nivelul productivitatii. Identificarea unei cauzalitati clare necesita si considerarea progreselor tehnologice de care depinde productivitatea, dar si de educatie, sanatate, calificarea fortei de munca etc.

Avand aceasta precautie mentionata, vreau sa prezint cateva observatii, accentuand cazul Romaniei.

INDICELE GENERAL AL LIBERTATII ECONOMICE SI PRODUCTIVITATEA

• Tarile care au un indice al libertatii generale mai mare au si o productivitate mai mare (Fig.1 si Fig. 2). Comparativ cu anul 1996, economiile din UE s-au indreptat spre o libertate economica mai mare, astfel ca in 2014 erau fie moderat libere fie preponderent libere. Niciuna dintre economiile din UE nu este libera dupa definitia data de Heritage Foundation. Aceasta caracteristica o au, in aceasta ordine: Hong Kong, Singapore, Noua Zeelanda, Australia si Elvetia. In UE, cele mai libere economii sunt Estonia, Irlanda si Danemarca.

• Tarile din UE care au avut in perioada 1996-2014 o crestere mai mare a indicelui general al libertatii economice sunt acelea care au pornit de la niveluri relativ reduse ale acestui indice, de exemplu tarile baltice, Bulgaria, Romania.

• Romania este o tara cu economie moderat libera, progresand de la stadiul de economie represata, statut pe care l-a avut in perioada 1995-1997. In perioada 1998-2006 economia noastra a fost preponderent nelibera, iar incepand din 2007 este moderat libera.

• Libertatile economice din Romania care au crescut la niveluri in general comparabile cu cele ale celor mai multe economii din UE sunt cea monetara (77,3), cea fiscala (86,9), cea a cheltuielilor guvernamentale (62,3), cea de afaceri (69,8), cea investitionala (80), cea de comert (88), cea financiara (50) si cea a muncii (68,6). O crestere a cheltuielilor guvernamentale, asa cum sunt planurile privind cresterea salariilor acum ar reduce libertatea asociata cheltuielilor guvernamentale si, astfel, indicele general al libertatii economice. Din perspectiva impozitelor, lasand momentan la o parte aspectele privind sustenabilitatea deficitelor, reducerea TVA si a altor impozite ar duce la cresterea libertatii fiscale, care nu ar compensa in intregime pierderea libertatii generata pe partea de cheltuieli.

• Progresul facut in termeni de convergenta a productivitatii orare fata de EU 15 in perioada 1996-2007, cand economia noastra a fost fie represata, fie preponderent nelibera, a fost de 1,05 puncte procentuale pe an (de la 20,6 la suta din media EU 15 in 1996 la 33,2 la suta din media EU 15 in 2007).

• Progresul facut dupa ce economia a devenit moderat libera in perioada 2007-2014 a fost, pentru acelasi indicator (PIB in euro preturi curente /ora lucrata), de aproape 1,8 puncte procentuale pe an fata de media EU 15, adica de aproape 1,7 ori mai mare comparativ cu perioada 1996-2007, cand libertatea economiei era mai mica.

LIBERTATEA PROPRIETATII SI LIBERTATEA FATA DE CORUPTIE

• Principala problema a libertatii economice a Romaniei vine din partea componentelor ce tin de “domnia legii”: libertatea proprietatii (adica claritatea drepturile de proprietate) (Fig. 3 si Fig.4) si libertatea fata de coruptie (Fig. 5 si Fig.6). Pentru 2015, acesti doi indici au avut valori joase, de 40 si respectiv 43, desi sunt cele mai mari inregistrate vreodata de cand se calculeaza indicii respectivi. Pentru anul 2015, doar Grecia si Croatia mai aveau indicatori ai “drepturilor de proprietate” egali cu 40 si doar Grecia mai avea indicele “absentei coruptiei” mai mic decat cel al Romaniei. In particular, in Grecia, indicele general al libertatii economice a scazut nu numai din cauza libertatii reduse fata de coruptie, dar mai ales din cauza cresterii cheltuielilor guvernamentale si a deficitului bugetar, care au facut ca libertatea fiscala sa scada la zero pentru anul 2015.

• Comparati indicele libertatii proprietatii si indicele libertatii fata de coruptie din Romania cu valorile inregistrate pentru Germania, care sunt de 90 si, respectiv, 78. Daca, de exemplu, Romania ar avea indicele libertatii proprietatii si pe cel al libertatii fata de coruptie la nivelurile inregistrate in Germania, in anul 2015, atunci indicele general al libertatii economice pentru Romania ar fi de 75,1, mai mare decat cel al Germaniei (73,8) si doar cu putin mai mic decat cel al Danemarcei (76,3), care este a unsprezecea cea mai libera economie a lumii.

• Aceasta inseamna ca, in Romania, pentru a elibera resursele economice actualmente ineficient utilizate, este nevoie de reducerea masiva a coruptiei si de cresterea inca si mai mare a drepturilor de care se bucura proprietatea.

• Cresterea acestor doi indici (libertatea proprietatii si libertatea fata de coruptie) nu inseamna ca vom ajunge sa avem, in mod automat, productivitatea Germaniei. Pentru aceasta este nevoie de tehnologie, de sisteme similare de educatie si de sanatate. Dar asa cum se vede din grafice, tarile care au crescut aceste doua libertati au progresat mult si in termenii convergentei productivitatii orare (PIB in euro in preturi curente PPS/ora lucrata), eliberand resurse care ar putea, astfel, sa fie utilizate pentru a imbunatati tehnologia si sistemele de educatie si sanatate.

Citeste si:

LIBERTATEA ECONOMICA SI LIBERTATEA POLITICA

• Exista un ecart enorm intre libertatea politica mare din Romania, pe de o parte, si libertatea proprietatii si libertatea fata de coruptie, pe de alta parte.

• Acest ecart explica unele crize politice asociate cu tendinta de reducere a libertatii politice din Romania (Croitoru, 2012), ca cea din iulie 2012 care a dus la suspendarea presedintelui Romaniei, actiunile cunoscute sub numele de „martea neagra”, din 10 decembrie 2013, imposibilitatea multor romani din strainatate de a vota pe 2 si pe 16 noiembrie 2014, cu ocazia alegerilor pentru presedintele Romaniei.

• Lupta pentru reducerea masiva a coruptiei trebuie dublata de sporirea eforturilor pentru cresterea libertatii proprietatii prin clarificarea drepturilor de proprietate, prin privatizari si prin restructurarea marilor regii furnizoare de utilitati. Crizele politice enumerate mai sus au ca ultima ratiune limitarea libertatii referitoare la proprietate. O libertate a proprietatii limitata permite continuarea extragerii de rente, aproprierea unor resurse pe cai ilicite si, mult mai subtil, limitarea bazei necesare pentru diminuarea coruptiei.

• Datele prezentate in Fig.3 si Fig.6 arata ca nivelurile cele mai inalte ale libertatii proprietatii si nivelurile cele mai reduse ale coruptiei se regasesc in cazul tarilor care se bucura si de o productivitate inalta. Aceasta inseamna ca neclaritatea drepturilor de proprietate si prezenta coruptiei impiedica cresterea productiei si a productivitatii, sursa ultima a ajutoarelor sociale, a salariilor din sectorul bugetar.

• In sfarsit, in concluzie, cred ca se poate spune ca libertatea redusa a proprietatii si prezenta in continuare, in grade insemnate, a coruptiei, sunt „elementele” care nu lasa Romania sa se dezvolte, iar nu „vestul”, prin instrumentele lui numite FMI, Uniunea Europeana etc.

• Toate aceste institutii ne-au ajutat atunci cand am cerut asistenta tehnica sau financiara. Normal, au dorit sa se asigure ca vor primi banii inapoi si au cerut ca economia sa ramana stabila, lucru pe care ni-l dorim si noi, nu? Si, daca, la cererea noastra, ne-au primit in casa lor democratica, ne-au cerut sa respectam si regulile de buna purtare. In acest fel am progresat, si libertatea noastra economica, care se coreleaza bine cu dinamica productivitatii, a crescut. Dar asta ne dorim si noi, nu?

Nota 1: Cu cat libertatea fata de coruptie este mai mare, adica indicele respectiv are o valoare mai mare, cu atat este coruptia mai putin prezenta.

Bibliografie: Lucian Croitoru (2012), Jaful vs. Dreptul de a nu minti, Curtea Veche Publishing