"In iulie 2010 am avut o crestere a cotei medii de TVA de la 17,5% la 22%, s-a redus substantial, zic eu, la 20,6% cand s-a redus cota de TVA la paine in septembrie 2013, apoi la 16% in iunie anul acesta, cand s-a extins la alimente. Este cea mai mica din ultimii 15 ani, s-a dus sub cota medie dinainte de iunie 2010, iar impactul s-a vazut si pe preturi. Relaxarea fiscala de proportii de anul trecut si din iunie 2015 a schimbat total traiectoria a ceea ce numim PIB potential. Aceasta relaxare fiscala (...) face ca spatiul de relaxare sa se ingusteze extrem de rapid si sa dispara spre sfarsitul acestui an", a declarat astazi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in conferinta de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflatiei, scrie Mediafax.

El a aratat ca deviatia PIB este inca negativa in prezent, ceea ce inseamna ca economia mai are potential de crestere, insa spre finele anului se va trece la exces de cerere. "Cu alte cuvinte, stimularea cererii in plus incepand cu toamna acestui an va produce numai fum, se va duce in preturi inflationiste sau in deficit de cont curent. Lucram cu calcule destul de precise (...) Campul de relaxare se ingusteaza, vrem sa relaxam mai mult, trebuie sa marim potentialul, cresterea econimica nu vine numai din stimulent, este produsa de productivitate si de locuri de munca. Daca nu actionezi asupra acestor doi factori, care duc la crestere economica, si actionezi numai pe stimulente, se ajunge la punctul de inflexiune si se termina campul de relaxare fiscala si, apasand pe acceleratie, nu mai duce la nimic, duce la consum de combustibil mai mare, de consum de resurse si la dezechilibre", a explicat Isarescu.

El a amintit ca obiectivul politic de a recupera pierderea fata de periaoda pre-criza a fost atins, economia ajungand la PIB-ul de dinaintea crizei, despre care a apreciat ca era umflat, supraincalzit. Totusi, a atras atentia asupra investitiilor, care au scazut cu 45%, reprezentand o problema mare care complica deciziile.

"Adica ce stimulam in continuare pentru a creste PIB-ul, consumul final sau acumularea bruta de capital? Vorbim in termeni de echilibru economic, salariul mediu este in crestere foarte mare in termeni economici, se duce spre 10%, creditele de consum sunt in revenire puternica, la comertul cu amanuntul avem cea mai mare crestere din Europa si inca efectele TVA la alimente nu s-au facut simtite in totalitate", a continuat guvernatorul BNR.

El atrage atentia ca decizia de politica economica in perioada urmatoare este foarte complicata, iar problema investitiilor trebuie rezolvata pentru ca acestea reprezinta un factor al cresterii productivitatii si al cresterii durabile economice, "daca vrem sa crestem mai multi ani". Seful bancii centrale a punctat ca indicatorii pietei muncii arata bine in acest moment, insa a atentionat asupra trecerii rapide de la deficit la exces de cerere agregata si asupra cresterii de salarii anuntate de Guvern.

Citeste si:

"Din experienta, stiu cand se da drumul la zagaz cat de greu se mai pot opri aceste cereri salariale. Avem o bucla mare de probleme careia Romania trebuie sa le faca fata in viitor. (..) Avem deja, in ciuda indicatorilor buni, din punct de vedere macroeconomic, o accentuare a decorelarii dintre evolutia salariilor si cea a productivitatii muncii, care se va accentua si se va duce undeva, nu poti s-o absorbi. Se va duce fie in preturi, se duce deja in cele nealimentare, in deficitul de cont curent probabil, care este mic acum, dar sa nu ne bucuram prea tare, sau se va duce intr-un nou ciclu de indatorare, ca sa incercam sa rezolvam problemele", a mentionat Isarescu.

El s-a referit si la factorii care franeaza cresterea productivitatii muncii, respectiv ca piata fortei de munca nu ofera suficient personal calificat, cu exceptia catorva industrii, precum IT&C, auto, industria alimentara, hoteluri si restaurante, industria usoara si metalurgie. "De aceea ne trebuie reforme structurale. (...) In afara de aceste industrii, in rest nu ofera suficient personal calificat. Universitatile produc un numar mare de manageri, sa vedem pe cine vor conduce acesti manageri", a mai spus Isarescu.

Guvernatorul a reiterat ideea ca opiniile FMI si ale Comisiei Europene sunt intemeiate in privinta relaxarii fiscale pe care Guvernul vrea s-o implementeze prin Codul Fiscal, spunand ca trebuie rezolvate intai aceste probleme, intrucat "nu ne ocupam de lucrurile care pot sa duca la cresterea economica". "Sa rezolvam problema de productivitate, de locuri de munca in anumite sectoare unde s-au creat mari dezechilibre, unde nu se gasesc oamneni sa lucreze. Cel mai usor este sa reduci impozitele (...) nu cred ca facem bine daca nu tinem cont de problemele reale ale economiei", a adaugat Isarescu.

El a mai atras atentia asupra impactului reducerii TVA la alimente, care reprezinta oricum "un soc" si ar putea ascunde in spate anumite dezechilibre. Totodata, a atentionat asupra accelerarii ritmului de crestere a creditului acordat populatiei, in conditiile diminuarii semnificative a costurilor de finantare, aratand ca orice crestere mare, orice "viteza" de peste 10% trebuie sa traga semnale de alarma, nu sa imbete cu apa rece.