Majoritatea romanilor prefera, totusi, destinatii transatlantice: in mod traditional, Statele Unite si Canada, afirma studiul prezentat Parlamentului European de fostul comisar italian pentru concurenta, Mario Monti. "Ar fi, prin urmare, hazardat sa ne bazam pe predictii care s-ar putea dovedi gresite", avertizeaza Monti potrivit NewsIn, in contextul in care vorbeste despre temerile mai multor state europene in privinta unui aflux de imigranti din Romania si Bulgaria dupa aderarea celor doua tari la UE.

Studiul intocmeste un "profil" al imigrantului roman din Europa: o mare parte dintre muncitorii romani din Uniunea Europeana sunt femei. Imigrantii au varste cuprinse in general intre 26 si 35 de ani, iar contractele lor de munca sunt incheiate de obicei pe o durata de 12-18 luni pentru slujbe din domeniile: agricultura, industrie hoteliera si de alimentatie.

Romania, care se invecineaza cu Ungaria si are un numar semnificativ de etnici maghiari care locuiesc in nord-vestul tarii, este in mod traditional o tara-sursa pentru forta de munca straina din Ungaria. Astfel, 76% dintre angajatii straini din Ungaria provin din Romania, arata studiul ECAS. intre 1 ianuarie 2004 si 31 martie 2006, un numar de 86.750 de permise de munca in Ungaria au fost acordate romanilor, dintr-un total de 113.455 de permise acordate de autoritati unor cetateni straini.

Statisticile ECAS arata ca, la sfirsitul anului 2005, existau in jur de 73.000 de rezidenti romani in Germania si circa 60.000 in Franta. in ultimii trei ani, autoritatile austriece au acordat romanilor un numar de 15.926 de permise de munca, dintre care numai 2.401 erau pentru contracte permanente de munca.

Italia si Spania, pentru limba

Una dintre destinatiile favorite ale romanilor care cauta de lucru in strainatate este Italia, in primul rand pentru ca limbile celor doua tari sunt similare, afirma raportul intitulat "Cine se mai teme inca de extinderea UE". Ultimele date disponibile privind numarul romanilor care lucreaza in Italia sunt din 2004, cand au fost eliberate 175.152 de permise de munca pentru romani. Cum cota imigrantilor din tarile ce nu sunt membre UE a fost marita la 350.000 (incepand din iunie 2006), numarul romanilor este de asteptat sa creasca, precizeaza raportul.

In Spania, in 2004, numarul rezidentilor romani era de circa 90.000, fiind a treia comunitate de straini ca marime din Spania. Potrivit statisticilor din 2004, romanii erau angajati cu precadere in sectorul serviciilor la domiciliu, in industria hoteliera si in cea alimentara, unde multe romance isi gasisera de lucru. Recunoscand importanta asigurarii unei depline participari a muncitorilor romani la economia Spaniei, Madridul si Bucurestiul vor crea un grup comun de lucru privind imigratia, noteaza raportul.

Citeste si:

In comparatie cu alte tari UE, Grecia primeste, de asemenea, un numar important de imigranti din Romania. in 2004, erau 17.791 de rezidenti romani. Alte tari europene unde exista statistici in privinta muncitorilor romani au raportat ca numarul acestora este sub 2.000 de persoane.

Barbatii bulgari, mai curajosi

Pe de alta parte, raportul estimeaza ca numarul imigrantilor ilegali este mult mai mare decat cel indicat de statisticile oficiale. Spre deosebire de romani, bulgarii prefera sa mearga la munca in Grecia (200.000), Italia (60.000) si Spania (80.000), in timp ce emigratia catre alte tari UE ramane nesemnificativa.

Profilul emigrantului bulgar indica un tanar cu studii superioare, mai degraba barbat decat femeie, care vine din capitala Sofia sau din orasele mari si de obicei este necasatorit. Imigrantii care pleaca definitiv din Bulgaria sunt mai degraba femei cu varsta de pana in 30 de ani. Principalul motiv pentru care bulgarii pleaca peste hotare este un standard de viata mai ridicat. Din acest motiv, destinatiile alese de bulgari sunt cel mai adesea in afara Europei: SUA, Canada, Australia si Africa de Sud.

In conditiile in care extinderea Uniunii Europene este irevocabila, opinia publica europeana ramane divizata, existand aproape un numar egal de sustinatori si de oponenti ai urmatorului val de aderare - 45 la suta, respectiv 42%, noteaza studiul.

"Intr-un asemenea climat de reticenta, este extrem de important sa vorbim despre extindere si sa nu amanam campaniile de informare pentru ultimul moment. Aderarea celor zece tari din spatiul central si est-european, in 2004, a generat dezbateri despre libera circulatie a muncitorilor, bugetul european, sprijinul financiar etc., insa numai dupa ce acestea aderasera deja. A lasa ca acelasi lucru sa se intample in legatura cu Romania si Bulgaria ar fi mult mai regretabil", conchide raportul lui Mario Monti.