Noul Cod Fiscal a fost aprobat in varianta finala la inceputul lunii septembrie, dupa ce presedintele Klaus Iohannis a retrimis proiectul in Parlament pentru a avea loc o dezbatere publica "asa cum se cuvine", mai ales in urma semnalelor de alarma trase de Banca Nationala asupra dezechilibrelor produse prin introducerea simultana a numeroase masuri de relaxare fiscala, care ar fi pus in pericol macrostabilitatea economica si ar fi condus la un deficit prea mare.

Principalele amendamente aduse Codului Fiscal in Parlament, dupa dezbateri, au vizat reducerea cotei TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016 si de la 20% la 19%, de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe constructii speciale (taxa pe stalp) de la 1 ianuarie 2017, cu exceptia constructiilor agricole, pentru care eliminarea impozitului se aplica din 2016, precum si eliminarea supraaccizei la carburanti, de la 1 ianuarie 2017.

De asemenea, a fost reintrodusa prevederea potrivit careia consiliile locale au posibilitatea de a majora cu 500% impozitul pe cladirile si terenurile neingrijite, de la 1 ianuarie 2016.

Cota de TVA se va reduce la inceputul anului viitor de la 9% la 5% pentru cinematografe, muzee, livrarile de carti, manuale, ziare si reviste, nivel care se va aplica si pentru evenimentele sportive si culturale, in prezent fiind impusa o cota de 24% pentru acestea.

In schimb, noul Cod Fiscal creste sarcina fiscala a persoanelor fizice autorizate (PFA), pentru care a fost introdusa obligatoriu contributia la pensii de 10,5% din venitul net realizat, plafonata la un nivel anual de maxim cinci salarii medii pe economie, masura care a starnit nemultumirea celor vizati, aceasta aplicandu-se indiferent daca persoana respectiva are si statutul de salariat. In prezent, PFA-urile achita contributia la pensii daca obtin doar venituri din activitati independente.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale Codului Fiscal se refera la reducerea impozitului pe dividende, de la 16% la 5%, aplicat de anul viitor pentru castigurile aferente acestui an, iar din 2017 se va adauga o cota de 5,5% datorata la bugetul de asigurari de sanatate. Initial, actul normativ prevedea aplicarea din 2017, pentru dividendele aferente anului 2016, insa masura a fost devansata ulterior prin ordonanta de urgenta a Guvernului, adoptata recent de Parlament prin proiect de lege.

Aceasta mai prevede reducerea cotei TVA pentru furnizarea de apa, de la 20% la 9%, majorarea plafoanelor in care se incadreaza o microintreprindere, de la 65.000 euro la 100.000 euro, precum si impozitarea diferentiata a acestora in functie de numarul angajatilor. Astfel, se pastreaza impozitul pe venit de 3% pentru firmele fara angajati, dar scade la 2% daca firma are un salariat si la 1% daca angajeaza doua persoane. Facililitatea fiscala este aplicata pentru angajati cu norma intreaga sau cu fractie de norma, dar care cumuleaza impreuna o norma intreaga.

Ministerul Finantelor Publice a anuntat, pe 18 decembrie, ca a definitivat proiectul normelor de aplicare a noului Cod Fiscal, care clarifica prevederile Codului fara sa modifice regulile stabilite de acesta.

Un alt subiect care a ocupat un spatiu semnificativ in agenda economica a anului, in special a bancherilor si a parlamentarilor, s-a referit la legea insolventei persoanelor fizice. Proiectul a fost initiat anul trecut de catre deputatul PSD Ana Birchall, care a accelerat discutiile in Parlament la inceputul acestui an, in special dupa izbucnirea crizei francului elvetian la mijlocul lunii ianuarie, cand banca centrala a Elvetiei (SNB) a lasat liber cursul de schimb euro-CHF, renuntand la plafonul minim de schimb valutar de 1,2 franci/euro. Numai in prima zi dupa decizia SNB, francul s-a apreciat cu 22,4% fata de leu, de la 3,7415 lei/CHF la 4,3287 lei/CHF, si a continuat sa creasca, atingand un maxim de 4,5817 pe 23 ianuarie.

Saltul brusc al monedei elvetiene a afectat puternic clientii bancilor cu credite in franci elvetieni, multi ajungand in imposibilitatea de a-si plati datoriile. Acestia au cerut autoritatilor rezolvarea crizei CHF prin adoptarea unei legi de conversie in lei, la un curs istoric plus un maxim de 20%, iesind in strada de trei ori pana la jumatatea anului si generand discutii ample in Parlament. Totusi, problema a ramas fara o rezolvare concreta pana in prezent, avand in vedere ca BNR a pus presiune asupra legislativului, motivand ca masura nu ar fi constitutiva si ar pune in pericol stabilitatea sistemului bancar.

Pe de alta parte, banca centrala a recomandat bancilor care au acordat credite in franci elvetieni sa ajunga de comun acord cu clientii la solutii pentru rezolvarea problemelor si sa imparta cu acestia povara in mod echitabil, ceea ce nu s-a intamplat in realitate, cu cateva exceptii. Mai mult, bancile au refuzat sa negocieze cu clientii in cadrul unui proces amplu de negociere in care au fost reprezentati de o asociatie a utilizatorilor de servicii financiare, alaturi de avocati si specialisti. Negocierile au esuat dupa circa trei luni de discutii concrete pe tipologii de credite, fara oferte echitabile din partea bancilor pentru clienti.

Astfel, initiatorul proiectului de lege privind insolventa persoanelor fizice, care a avut in paralel in dezbatere si un proiect de conversie a creditelor, la care s-a renuntat pe parcurs, a accelerat discutiile in comisiile de specialitate din Parlament, devenite tensionate si aprinse in privinta anumitor aspecte, asa incat proiectul a fost adoptat pe 20 mai si promulgat de presedinte pe 18 iunie si urma sa intre in vigoare la finele acestui an. Intre timp, normele de aplicare a actului normativ nu au fost adoptate inca, iar CSM a cerut o amanare pe motiv ca nu exista suficient personal care sa analizeze dosarele celor care solicita declararea falimentului personal.

Ca atare, Guvernul a amanat, printr-o ordonanta de urgenta adoptata pe 23 decembrie, aplicarea legii pana in decembrie 2016, explicand ca a fost stabilit un plan de actiune la nivelul Executivului pentru perioada urmatoare, astfel incat toti pasii sa fie parcursi, una dintre etape vizand constituirea comisiilor de insolventa, la nivel central, si stabilirea onorariilor pentru administratorii judiciari ai datornicilor. Astfel, prin masura aprobata, se asigura timpul necesar pentru procesul de consultare publica asupra normelor de aplicare a legii, iar ulterior, pentru adoptarea lor de catre Guvern.

Birchall a apreciat, pe de alta parte, ca amanarea cu un an a aplicarii legii insolventei persoanelor fizice este o greseala si un lucru nedrept la adresa tuturor celor care asteapta sansa unei redresari financiare, iar motivul amanarii, respectiv intarzierea elaborarii normelor de aplicare, este nefundamentat.

Mai mult, tensiunile dintre banci si clientii acestora, ajunse in acest an la apogeu pe fondul problemelor din anii trecuti ramase nerezolvate, al numeroaselor litigii aflate pe rolul instantelor, in special pe tema clauzelor abuzive, si amplificate de criza francului elvetian, au condus la aparitia proiectului de lege privind darea in plata, prin care debitorii pot stinge creditele cu garantii imobiliare doar prin inapoierea imobilului adus drept garantie, fara a mai fi urmarit pentru recuperarea altor sume.

Proiectul de lege, initiat de deputatul Daniel Zamfir, cu sustinerea avocatului Gheorghe Piperea, prevede ca, la momentul incheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive, va fi stinsa orice datorie a debitorului fata de creditor, acesta din urma neputand solicita sume de bani suplimentare.

Citeste si:

Bancherii si asociatiile acestora au criticat dur legea, spunand ca pericliteaza piata creditului imobiliar prin restrictionarea drastica a accesului la finantare, avand efecte si asupra dezvoltatorilor imobiliari si sectorului contructiilor.

Dupa discutii aprinse in Parlament cu reprezentantii partilor implicate, Legislativul a aprobat totusi proiectul de lege in forma propusa de initiatori si l-a trimis spre promulgare, insa presiunile s-au indreptat spre Cotroceni.

Banca centrala a respins proiectul in forma propusa si adoptata, precizand ca legea nu se refera explicit la locuintele cu credit ipotecar, iar autorii actului normativ au refuzat introducerea unor plafoane privind veniturile debitorilor, valoarea imobilului si a conditiei ca debitorul sa nu mai detina alt imobil.

Astfel, BNR i-a cerut presedintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare, sa retrimita in Parlament proiectul de lege privind darea in plata sau sa sesizeze Curtea Constitutionala, argumentand ca este necesara revizuirea din perspectiva financiara, juridica si etica. Oficialii bancii centrale au calculat ca, in forma actuala, legea poate genera risc sistemic, implementarea sa afectand stabilitatea financiara si functionarea bancilor, iar pierderile pentru acestea ar putea ajunge intre 2 si 4 miliarde lei, calculele fiind bazate doar pe datele actuale ale BNR.

Pe de alta parte, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a reiterat de curand mesajul ca bancile trebuie sa ajunga la solutii impreuna cu clientii care au probleme la plata creditelor, cu situatia speciala a imprumuturilor in franci elvetieni, nu doar sa discute si nu doar la nivel declarativ, pentru ca altfel isi asuma, prin rigiditatea lor, riscul interventiei legislative pe darea in plata.

Presedintele Iohannis a decis in final sa retrimita Parlamentului proiectul de lege pentru reexaminare, motivand ca nu respecta cerintele de tehnica legislativa si ca "se impune consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, precum si a Guvernului in vederea formularii de catre acesta a unui punct de vedere in privinta implicatiilor economice si bugetare ale legii".

Cererea presedintelui a ajuns deja la Senat, prima camera sesizata, urmand ca solicitarea sa fie discutata in luna februarie, dupa vacanta parlamentara de iarna.

Un alt eveniment rasunator al anului a fost, de data aceasta pe piata asigurarilor, falimentul companiei Astra Asigurari, pentru care Autoritatea de Supraveghere Financiara a decis la finele lunii august retragerea autorizatiei de functionare si inceperea procedurii de intrare in faliment, dupa ce procesul de majorare a capitalului cu 425 milioane de lei a esuat. Decizia finala privind deschiderea procedurii a fost luata de Tribunalul Bucuresti la inceputul lunii decembrie, acesta fiind cel mai mare faliment de pe piata asigurarilor din Romania.

Astra, situata pe locul al treilea in functie de primele subscrise, s-a aflat in proces de redresare financiara din februarie 2014, avand ca administrator special compania KPMG Advisory. La sfarsitul lunii august, cand ASF a decis intrarea in faliment, compania avea 1,8 milioane de asigurati, cu 2,5 milioane de polite valabile.

Compania este controlata de omul de afaceri Dan Adamescu, prin firmele The Nova Group Investments Romania, care detine o participatie de 72,71%, si Epsilon Estate Provider, cu 26,27%.

KPMG Restructuring, companie desemnata de instanta ca lichidator judiciar provizoriu pentru Astra, va elabora in perioada imediat urmatoare o strategie de lichidare eficienta a patrimoniului, prin transfer de business al portofoliilor de asigurare si vanzarea individuala a celorlalte active.

Conform legii, principala atributie a lichidatorului este de a conduce activitatea debitorului pe parcursul procedurii de lichidare in scopul conservarii si valorificarii activelor, in concordanta cu deciziile creditorilor. De asemenea, lichidatorul trebuie sa analizeze activitatea societatii in raport cu situatia de fapt si sa intocmeasca un raport amanuntit asupra cauzelor si a imprejurarilor care au condus la starea de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila intrarea in faliment a societatii.

Principalul creditor al Astra este Fondul de Garantare a Asiguratilor, care a preluat activitatea de avizare a daunelor si de plata a acestora in limita plafonului garantat de 100.000 de euro. Asiguratorul a incetat activitatile de subscriere la momentul retragerii autorizatiei de catre ASF.

Fondul de Garantare a Asiguratilor preluase, la inceputul lunii octombrie, 57.210 de dosare de dauna de la Astra si primise 2.100 cereri de deschidere de dosare de dauna, dintre care 367 erau deja procesate la momentul respectiv. FGA a incheiat procesul de transfer al dosarelor de dauna, al contractelor de asigurare si bazelor de date de la Astra.

Cea mai mare parte a politelor si dosarelor de dauna sunt in Romania, respectiv 1,82 milioane de polite si 51.566 de dosare de dauna. Pentru sucursala Astra din Germania, FGA a preluat 6.128 polite si 193 dosare dauna, pentru cea din Slovacia 22.752 polite si 642 dosare dauna, iar pentru Ungaria 191.241 polite si 4.809 dosare dauna.

Dupa decizia definitiva a instantei pentru deschiderea procedurii de faliment la Astra, FGA poate efectua plati pentru despagubiri.

Sursa foto: Rawpixel.com/Shutterstock