O treime dintre gospodariile din Romania considera ca locuinta nu este de buna calitate, confruntandu-se cu lipsa de spatiu suficient, cu un acoperis deteriorat sau lipsa unei toalete de interior cu apa curenta. Dar 85% dintre romani traiesc intr-o locuinta proprietate personala, spre deosebire de 62% dintre cetatenii statelor membre UE. Mai mult, majoritatea romanilor sunt proprietari fara rate sau ipoteci, ceea ce le permite sa supravietuiasca din venituri mai mici.

Veniturile romanilor ii determina sa aiba cel mai scazut nivel de trai dintre tarile incurs de aderare sau membre ale UE. Intr-o gospodarile romaneasca intra in medie pe luna circa 300 de euro, jumatate din venitul mediu inregistrat in cele sase tari cele mai sarace din UE - Letonia, Lituania, Estonia, Ungaria, Polonia si Slovacia - si o treime din venitul mediu al Uniunii.

Exista insa categorii sociale situate la limita inferioara, care nu este mai mare de 100 de euro pe luna, iar acestea sunt somerii si familiile lor, persoanele necalificate si pensionarii, expusi riscului"de saracire a venitului".

Din cauza acestor venituri mici, comparativ cu cele europene, este firesc ca standardul de viata sa fie scazut. Romania, alaturi de Bulgaria, inregistreaza un nivel ridicat al lipsurilor, de 3,4, in timp ce nivelul statelor membre UE este de 1,0.

La fel de fericiti ca europenii din vechile state membre UE

Minimul, conform studiului citat de NewsIn, care ar trebui sa asigure un strandard de viata decent sunt sase elemente pe care sa si le poata permite o gospodarie: incalzirea adecvata a locuintei, o masa cu carne o data la doua zile, daca se doreste, inlocuirea mobilierului uzat, cumpararea de imbracaminte nou, nu din magazinele cu haine la mana a doua, banii necesari petrecerii unei saptamani de concediu pe an si posibilittea de a-ti invita la masa sau la o bautura prietenii sau rudele, de cel putin o data pe luna. Cercetarea a demonstrat ca romanii nu-si pot satisface aceste nevoi de baza.

insa in ciuda acestor restrictii cauzate de veniturile mici, romanii si-au pastrat optimismul. Unul din trei romani se declara „foarte optimist” in ceea ce priveste viitorul, acesta fiind un procent cu mult mai ridicat decat cel identificat in Bulgaria sau in Turcia ori decat media calculata pentru noile state membre sau pentru statele din UE15.

Romanii sunt caracterizati prin niveluri ridicate de fericire, 7,1 pe o scala de la 1 la 10 - in timp ce europenii din vechile state membre se situeaza la 7,6, iar bulgarii la 5,8 - si de satisfactie generala fata de propria viata, 6,2, fata de 7,2 al vechilor cetateni comunitari, in ciuda conditiilor materiale modeste, a calitatii slabe a locuintelor si a programelor de munca neobisnuit de lungi.

Romanii isi ingrijesc batranii si copiii in familie din lipsa de bani

Dintre toate tarile europene, Romania se bazeaza cel mai mult pe familie in situatii dificile, iar ingrijirea copiilor si a batranilor se face in gospodarie, in defavoarea serviciilor specializate, publice sau private, se mai arata in studiul referitor la calitatea vietii, realizat de Fundatia Europeana.

Citeste si:

Romanii traiesc in gospodarii relativ mari, cu o medie de 2,92 de persoane pe gospodarie, comparativ cu tarile europene, cu o medie de 2,46. Gospodariile din Romania cuprind mai multe generatii, in aceeasi casa traind copii, porinti si bunici. Studiul european releva ca aceste modele de gospodarii sunt determinate de factori culturali, sociali si economici. Din cauza ratei mari de somaj, a salariilor mici, precum si a preturilor mari la locuinte, tinerii din Romania prefera sa locuiasca cu parintii mai multa vreme decat cei din tarile occidentale. De asemenea, pensiile mici nu permit persoanelor in varsta sa se ingrijeasca in institutii de profil.

Sarcinile domestice, ingrijirea copiilor si a varstnicilor in familie sunt sarcini efectuate in principal de femei. Dintre toate tarile europene, Romania este pe primul loc in ceea ce priveste numarul de ore dedicate zilnic sarcinilor domestice. Cauzele pentru care se intampla acest lucru sunt situatia economica, pe de o parte, si lipsa serviciilor publice si private, pe de alta, ceea ce obliga femeile sa-si asume aceste responsabilitati. Asumarea acestor tipuri de srcini impiedica femeile sa fie active pe piata fortei de munca, arata studiul.

De asemenea, romanii se sprijina foarte mult pe familie atunci cand au nevoie de sfaturi si de sprijin si mai putin pe prieteni. Prin urmare, viata sociala din Romania este caracterizata prin prin relatii de familie si prin retele sociale mai putin dezvoltate. Dintre toate tarile examinate, Romania se bazeaza cel mai mult pe familie.

Un sfert din romani sufera de boli cronice si infirmitati

16% din populatia Romaniei, dublu fata de media europeana, au declarat ca au o stare de sanatate proasta, iar un sfert dintre romani sufera de boli cronice sau infirmitati care ii impiedica sa duca o viata normala. Din cele 28 de tari analizate, Romania si Bulgaria au speranta de viata cea mai scazuta si cele mai ridicate rate ale mortalitatii infantile.

Grupurile cu venituri mici, somerii, cei cu studii modeste si persoanele in varsta au adesea o sanatate proasta sau sunt expusi riscului de a avea probleme de sanatate. Cu exceptia populatiei urbane, nivelul de satisfactie fata de starea proprie de sanatate a tuturor grupurilor mentionate mai sus este sub media nationala.

In ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate, locuitorii din Romania si Bulgaria au declarat ca au mai multe probleme legate de acces decat cei din UE. in Romania, oamenii s-au plans de costurile implicate de vizita la medic, aproape o treime dintre persoanele care au avut nevoie de servicii medicale intampinand dificultati din cauza costurilor ridicate.

Romanii au acordat o nota medie de 5,6 calitatii serviciilor medicale (pe o scara de la 1 la 10), nota mai mica cu un punct fata de media din UE. Pentru imbunatatirea sanatatii din Romania, prioritatile in domeniul medical in anii urmatori ar trebui sa fie cresterea accesului la serviciile de protectie a sanatatii si asigurarea accesului la serviciile mediale de baza, propun realizatorii studiului. De asemenea, ar trebui create programe speciale pentru grupurile vulnerabile ale societatii, cum sunt copiii, virstnicii si persoanele cu venituri reduse.

Studiul Fundatiei Europene pentru imbunatatirea Conditiilor de Viata a fost realizat in tarile membre UE, doua tari in curs de aderare - Romania si Bulgaria - si una candidata, Turcia, iar cercetarea a inceput in 2003.Ea pleaca de la premisa ca, desi calitatea vietii nu este un criteriu de aderare la UE, cercetarile in acest domeniu pot contribui la intelegerea disparitatilor in diferite aspecte ale viesii oamenilor si identificarea de solutii pentru realizarea coeziunii la nivel european.