Din informatiile prezentate aflam ca doua proiecte menite sa asigure securitatea energetica au fost amanate. Este vorba de conducta de gaze Giurgiu-Ruse (Bulgaria) si Arad-Szeged (Ungaria).

In 2010, dupa ani de chinuri investitionale, Romania si Ungaria au reusit sa isi uneasca retelele de gaze. In ceea ce priveste Romania, scopul acestei investitii era slabirea dependentei de gazele rusesti, mult mai scumpe comparativ cu gazele romanesti.

Totusi, avantajele Romaniei prin realizarea acestui proiect nu sunt semnificative, avand in vedere ca prin acea teava curge, in mare parte, tot gaz rusesc. Pe de alta parte, importurile din Ungaria sunt nesemnificative prin raportare la consumul intern. Conducta inaugurata in 2010 asigura doar importul de gaze din Ungaria, nu si exportul.

„Avand in vedere ratiuni de fezabilitate economica, termenul asumat initial (2016) de catre Transgaz pentru asigurarea unor capacitati de transport bidirectional a fost eliminat, fiind avansata o noua propunere conform careia Transgaz vizeaza asigurarea fluxurilor bidirectionale maxime in cursul anului 2019”, potrivit informatiilor publicate de Ministerul Energiei.

Potrivit sursei citate, conditiile tehnice care sa permita un flux bidirectional de gaze se vor realiza prin proiectul Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria (BRUA), un urmas al defunctului gazoduct Nabucco. Romania a pariat totul pe conducta Nabucco, in conditiile in care practic nimeni nu ii dadea vreo sansa de realizare. Ba mai mult, o parte dintre celelalte tari implicate in acest proiect isi facusera propriile aranjamente cu Rusia, principalul "inamic" al acestui gazoduct. In cazul in care Nabucco ar fi fost construit, influenta Rusiei ar fi scazut in Europa.

Citeste si:

Daca inspre vest, Romania are totusi o teava de gaz, inspre sud, cu Bulgaria, lucrurile nu stau la fel de bine. Proiectul legarii retelelor de gaze pe traseul Giurgiu-Ruse, pe sub Dunare, a fost pe agenda tuturor guvernelor din ultimii ani. Acest proiect urma sa fie realizat pana la sfarsitul anului curent, beneficiind si de fonduri europene. Dar si aceasta conducta va fi amanata pentru 2019, tot din „ratiuni de fezabilitate economica”.

„Avand in vedere ratiuni de fezabilitate economica, termenul asumat initial (2016) de catre Transgaz pentru asigurarea unor capacitati de transport bidirectional a fost eliminat, fiind avansata o noua propunere conform careia Transgaz vizeaza asigurarea fluxurilor bidirectionale maxime in cursul anului 2019”, releva acelasi document.

Totusi, unele progrese au fost facute. Mai exact, au fost construite doua statii de masurare a gazelor (la Giurgiu si la Ruse).

Un al treilea proiect, care leaga conductele romanesti de gaze de cele ale Republicii Moldova pe ruta Iasi-Ungheni, a fost finalizat in august 2014. Pana acum, utilitatea acestei investitii, finantata partial si din fonduri europene, nu este vizibila. Pentru a functiona, aceasta conexiune ar trebui extinsa pana in capitala Republicii Moldova. Momentul realizarii acestei extensii nu este cunoscut.

Sursa foto: mediafaxfoto.ro