La nivel global, media celor care considera practicile de coruptie larg raspandite in tarile in care conduc afaceri se situeaza la 39%. Doar in Finlanda, dintre cele 57 analizate, sefii de companii considera ca nu exista coruptie, Romania fiind pe locul 27, cu un procentaj de 36%, egal cu cel din Turcia.

In regiune, Bulgaria (32%) si Polonia (34%) inregistreaza o perceptie mai pozitiva decat cea din Romania in ce priveste practicile de coruptie in mediul de afaceri. In urma Romaniei se afla Serbia (48%), Cehia (54%), Ungaria (66%) si Slovacia (70%). In coada clasamentului se afla Ucraina, unde 88% dintre respondenti vad practicile de coruptie larg raspandite, si Brazilia, unde nivelul se afla la 90%.

"Rezultatele obtinute de cel de-al 14-lea Studiu Global EY privind Frauda arata, pentru al treilea an consecutiv, ca, in Romania, perceptia privind mita si coruptia este in declin. Cu toate acestea, 36% dintre respondenti considera ca practicile de mita si coruptie sunt raspandite in mediul de afaceri din tara, rezultatele fiind comparabile cu cele din Studiul Global anterior al EY (2014) care indica un procentaj mai mare, de 46%. Aceste rezultate indica o crestere a constientizarii in stimularea actiunilor preventive de catre sectorul public si cel privat", a declarat Kenan Burcin Atakan, seful departamentului de investigare a fraudelor si solutionare a disputelor din cadrul EY Romania.

Eforturi coordonate din partea reglementatorilor pentru eliminarea coruptiei

Cu toate acestea, la nivel global 42% dintre respondenti admit ca pot justifica un comportament lipsit de etica pentru atingerea tintelor financiare, iar 16% din membrii echipelor financiare de la nivelul imediat inferior directorului financiar sunt gata sa justifice efectuarea de plati in numerar pentru a atrage si retine clienti de afaceri, se arata in studiul EY.

In acest context, managerii responsabili cu problemele de etica si conformitate din companii par sa se confrunte cu o mare provocare pentru a-si mentine organizatiile in afara ariei de investigatie a procurorilor anti-coruptie.

In Romania, 38% dintre respondenti considera ca pot justifica un comportament lipsit de etica, procentaj egal cu cele din Grecia si Cehia.

Citeste si:

"Conform studiului, 90% dintre respondentii din Romania cred ca institutiile de aplicare a legii sunt pregatite sa puna sub acuzare cazurile de coruptie, atunci cand acestea sunt intalnite. Actiunile proactive intreprinse de catre Parchet, in special de catre Directia Nationala Anticoruptie, sunt recunoscute in UE si considerate la nivel mondial drept povesti de succes. Pe de alta parte, rezultatele studiului evidentiaza ca fiind necesara o mai mare comunicare a institutiilor de aplicare a legii pentru a creste sustinerea publicului in actiunile de urmarire penala a persoanelor fizice", a declarat Kenan Burcin Atakan, EY Romania.

Situatia pe pietele emergente este mai grava ca in Romania

In statele cu economii emergente, perceptia respondentilor este ca indivizii responsabili de coruptie nu dau, de fapt, socoteala nimanui. Astfel, 70% dintre respondentii din Brazilia si 56% din cei aflati in Africa si Europa de Est cred ca, desi guvernele tarilor lor sunt dispuse sa declanseze urmarirea penala, demersurile nu sunt eficiente iar dosarele nu se finalizeaza cu condamnari.

Exista insa si indicatori pozitivi in tarile in care guvernele si autoritatile de reglementare au luat masuri clare de combatere a aspectelor legate de desfasurarea incorecta a afacerilor. De exemplu, in India, unde guvernul a facut pasi importanti in directia cresterii transparentei si combaterii coruptiei, procentul de respondenti din aceasta tara care considera ca spaga si coruptia au loc pe scara larga a scazut de la 67% in 2014 la 58% in 2015. In China, 74% dintre respondentii de pe piata locala spun ca actiunile de combatere a coruptiei sunt eficiente, indicand astfel o aparenta eficienta a guvernului chinez in cadrul angajamentului asumat.

Extinderea pe alte piete genereaza riscuri de conformitate

Extinderea pe noi piete este esentiala pentru cele mai multe companii, insa, astfel de extinderi genereaza riscuri noi si mai putin cunoscute. Conform studiului, companiile esueaza adesea in incercarile de a lua masurile adecvate pentru a raspunde si a reduce expunerea la riscuri.

Astfel, la nivel global una din cinci companii nu considera tertii o parte a procesului propriu de due dilligence anti-coruptie, de asemenea una din trei companii nu evalueaza riscurile de coruptie specifice industriei sau tarii inainte de a efectua investitii si doar jumatate din companii folosesc tehnologii precum instrumente de analiza a datelor de criminalitate cibernetica (forensic data analytics) pentru identificarea si combaterea riscurilor.

"Adoptarea masurilor de due diligence in cazul viitorilor parteneri de afaceri ar putea reprezenta una dintre actiunile menite sa diminueze riscurile de frauda si coruptie. Rezultatele studiului indica faptul ca firmele din Romania ar trebui sa acorde mai multa atentie identificarii corespunzatoare a beneficiarului real - persoana care detine sau controleaza in final o organizatie. Ar trebui sa avem in vedere ca mentinerea unei relatii de afaceri cu persoane si entitati care provin din tari cu deficiente strategice in combaterea coruptiei si a altor infractiuni financiare implica riscuri considerabile. Aparent, 44% dintre respondenti considera ca nu sunt adoptate masuri adecvate in ceea ce priveste riscul de tara", a declarat Laura Lica-Banu, Senior Manager in cadrul EY Romania, specialist in combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului.

Studiul EY Global Fraud Survey 2016 a fost realizat in perioada octombrie 2015 - ianuarie 2016 si a presupus 2.825 de interviuri cu factori superiori de decizie, in cadrul unui esantion al celor mai mari companii din 62 de tari si teritorii.

Sursa foto: Marian Weyo/Shutterstock