Pretul petrolului la nivel mondial a trecut rareori de bariera celor 50 de dolari pe baril din luna decembrie a anului trecut pana acum, cand stagneaza in jurul valorii de 47 de dolari (Brent). Aceasta situatie obliga companiile sa inghete proiectele de investitii si sa-si eficientizeze activitatea pentru a putea supravietui, scrie News.ro.

”Este cert faptul ca marja de 50-60 dolari/baril asigura doar supravietuirea industriei, cu conditia optimizarii drastice a costurilor de operare. Un nivel de peste 60 dolari/baril ar permite reluarea investitiilor in diverse proiecte”, a declarat Artur Stratan.

Totusi, valoarea pragului de 60 dolari/baril nu reprezinta o regula generala pentru ca proiectele pot diferi in ansamblul lor foarte mult, in functie de localizarea geografica si de adancimea fata de scoarta terestra. Aceste variabile pot creste mult dificultatea si, implicit, costurile operatiunilor de explorare si exploatare.

La nivel mondial, costul de productie variaza semnificativ, de la 2 dolari/baril in Arabia Saudita, la 12-13 dolari/baril in Romania. La acesta se adauga costurile de explorare si dezvoltare, care aduc de multe ori costul total la peste 50 dolari/baril.

In acest sens, una dintre problemele cu care se confrunta companiile petroliere in Romania este rata scazuta de recuperare din zacamintele existente, care variaza intre 10 si 30%, ceea ce contribuie la nivel ridicat al costurilor, in conditiile in care companiile trebuie sa devina tot mai eficiente pentru a putea supravietui. Pentru a creste rata de recuperare cu doar 1%, este nevoie de tehnologii moderne si de investitii de zeci de miliarde de dolari, considera Stratan.

”Daca factorul de recuperare in Romania ar creste cu o valoare de doar 1%, acest lucru ar genera o productie suplimentara de 200 milioane de barili, adica productia actuala a Romaniei de titei pe sapte ani”, subliniaza Stratan.

Citeste si:

Presedintele Ropepca atrage atentia ca in fiecare an este nevoie de investitii de aproximativ un miliard de euro anual doar pentru mentinerea actualului nivel de productie. Companiile petroliere din Romania au nevoie in prezent de un cadru fiscal stabil, de o lege cadru care sa aduca o imbunatatire a accesului la campurile petroliere si flexibilizarea accesului la datele ce tin de rezerve, regimul actual fiind unul dintre cele mai rigide din Europa.

Potrivit unui studiu Deloitte, realizat in 2014, cota medie a redeventelor si a altor impozite in Romania este de 15% din veniturile din titei si gaze, acesta crescand la 15,7% pentru primele sase luni din 2015. Cota este semnificativ mai ridicata decat nivelul de 9,3%, cat este cota medie in tarile producatoare din Europa sau 7,5%, cota medie in tarile europene cu o productivitate comparabila pe sonda sub 40 barili/sonda/zi.

In 2014, impozitul pe constructii speciale si suprataxarea au dublat nivelul redeventelor fata de 2012 si, desi conditiile de piata s-au schimbat dramatic, acestea au fost prelungite in anul 2016. In Romania nu s-au mai facut descoperiri medii sau mari de multi ani, ceea ce creeaza deja un vid de productie, considera Stratan.

”In baza unui scenariu de investitii zero, Romania mai poate produce comercial titei doar 12 ani si gaze doar 9 ani. Apoi va trebui sa importam, adica sa sustinem integral industriile upstream similare din alte tari, in loc sa sustinem propriul nostru sector upstream”, a declarat Stratan.

Presedintele Ropepca mai spune ca este nevoie urgenta de investitii, pentru ca de la momentul luarii deciziei investitionale si pana la prima cantitate de hidrocarburi comercializata de hidrocarburi produsa trec, in medie, cam 10 ani.

Sursa foto: Thaiview / Shutterstock