Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 5,2%, pe serie bruta, in primul semestru din 2016, si cu 5% pe seria ajustata sezonier in semestrul I 2016 comparativ cu perioada similara a anului trecut, dupa ce, in trimestrul doi, avansul PIB a fost de 1,5% fata de trimestrul 1 si de 6% fata de trimestrul 2 din 2015.

Daca va izbucni o noua criza, efectele ar fi devastatoare, deoarece consumul va fi primul afectat

”Datele arata incurajator insa daca privim ce se ascunde in spatele acestui avans, observam ca evolutia economica se datoreaza in primul rand consumului ceea ce, pe moment este salutar, insa pe termen mediu si lung are sanse sa devina un adevarat mar otravit. Cresterea economica sanatoasa este cea care se bazeaza pe productie, pe plus valoare, pe angrenarea unor lanturi economice pe orizontala. Fara industrie, fara productie, fara produse finite la export, economia va deveni tot mai sensibila la evolutiile externe. Daca va izbucni o noua criza, efectele ar fi devastatoare, deoarece consumul va fi primul afectat”, avertizeaza analistii KeysFin.

Potrivit acestora, Romania ”se dezvolta cu trei viteze”, una data de regiunile dinamice, precum Bucuresti-Ilfov, Timis-Arad si Constanta, o alta, ceva mai lenta, data de business-urile construite in zone precum Brasov, Cluj, Arges si Galati, si o a treia, extrem de slaba, data de zone precum cele din Moldova, Oltenia, Baragan. ”Acestea au devenit adevarate enclave de saracie, in care business-ul stagneaza, iar forta de munca nu are nicio sansa decat sa migreze catre zonele cu potential”, au aratat analistii.

In ciuda cresterii economice semnificative din 2016, rata saraciei tinde sa atinga un record al ultimilor ani, dupa ce, in 2015, s-a ridicat peste nivelul de 25% (25,4%), depasind precedentul record, de 24,8%, consemnat in 2007.

”Sunt regiuni in Romania, precum cea de Nord-Est, acolo unde rata saraciei a atins nivelul de 35,6%. Pe aceleasi coordonate se situeaza si regiunea de Sud-Est, cu o rata a saraciei de 33,3%, urmata de Sud-Vest Oltenia cu 29,7%, regiunea de Vest cu 26,7% si Sud-Muntenia cu 25,5%. Media de 25% este asigurata de impactul situatiei din Bucuresti-Ilfov, unde rata saraciei este cea mai mica, de numai 5,5%”, explica analistii de la KeysFin.

Peste 40% din populatia Romaniei, expusa riscului de saracie

Potrivit INS, in Romania sunt 8,5 milioane persoane in risc de saracie sau excluziune sociala, cifra care situeaza tara noastra pe primul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste rata saraciei relative.

”Procentul privind saracia relativa (raportul procentual intre numarul persoanelor sarace care au un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decat pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent si total populatiei) a crescut cu 3 puncte procentuale in 2015, iar in 2016 este posibil sa urmam acelasi traseu”, afirma analistii.

Procentul celor care se duc intotdeauna la culcare flamanzi s-a dublat la 4% fata de 2013

De altfel, potrivit datelor Eurostat, aproximativ 40,2% din populatia Romaniei era expusa in 2014 riscului de saracie si excludere sociala, situatie care a plasat-o pe primul loc in Uniunea Europeana, in conditiile in care, la nivelul UE, 122 de milioane de persoane, sau 24,4% din populatie, se aflau in aceasta situatie.

Citeste si:

Statisticile World Vision aratau, recent, ca aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Procentul celor care se duc intotdeauna la culcare flamanzi s-a dublat la 4% fata de 2013.

“Statisticile noastre arata ca investitiile in infrastructura se concentreaza in Transilvania, Muntenia si prea putin in Moldova, Oltenia si Dobrogea. Fara o infrastructura optima, este aproape imposibila atragerea de investitori”, spun expertii KeysFin.

Din analiza datelor guvernamentale, specialistii remarca faptul ca strategiile de investitii la nivel regional nu s-au tradus inca in fapte. In aceste conditii, s-a accentuat fenomenul de depopulare a unor zone din mediul rural si accentuarea aglomerarii urbane care tinde sa capete aspecte sufocante mai ales in zona Bucuresti-Ilfov.

Avem nevoie sa privim Romania ca pe un business, sa ii cautam avantajele, oportunitatile, sa extragem resursele si sa optimizam relatia dintre regiunile tarii. Fara o privire de ansamblu a economiei, fara masuri de ordin fiscal de stimulare a dezvoltarii zonelor defavorizate, in special a infrastructurii, degeaba construim autostrazi in zone prospere cand mai mult de jumatate din tara nu are apa curenta si se bazeaza pe fantana din curte”, afirma expertii KeysFin.

Sursa foto: Shutterstock