Primul motiv pentru care perspectiva a fost redusa il reprezinta cresterea deficitului fiscal.

Politica fiscala expansionista a Romaniei a avut ca rezultat o largire a deficitului fiscal, ceea ce este de asteptat sa duca la o traiectorie ascendenta a raportului dintre datoria guvernamentala si Produsul Intern Brut (PIB)”, se arata in raportul agentiei, potrivit News.ro.

Analistii se asteapta la o crestere a datoriei publice pe termen mediu, dupa ce aceasta a scazut in ultimii doi ani.

”Aceasta este un rezultat al masurilor fiscale deja implementate si care vor urma, potrivit Codului Fiscal, ceea ce va afecta veniturile si cheltuielile guvernamentale”, se arata in raport.

Expertii avertizeaza ca masurile de relaxare fiscala si cresterea datoriei publice arata ca Romania nu a profitat suficient de conditiile favorabile ale pietei pentru a-si reduce semnificativ datoria si a-si reface rezervele financiare pierdute in urma crizei financiare.

”Dupa sase ani in care deficitul fiscal a scazut de la 9% din PIB in 2009 la sub 1% in 2015, finantele publice ale Romaniei au trecut de un punct de cotitura si este de asteptat ca situatia sa se deterioreze in anii ce vor urma, ca rezultat al masurilor de relaxare fiscala cuprinse in Codul Fiscal si a masurilor suplimentare introduse de Guvern”, se arata in raport.

Analistii asteapta un avans al nivelului datoriei publice de la 38% din PIB in 2015 la peste 45% din PIB in 2021, ceea ce va face Romania tot mai vulnerabila la socuri externe. In 2007, acest raport era de 12,7%. Al doilea motiv al reducerii perspectivei, in opinia agentiei, il reprezinta cresterea deficitului de cont curent.

”Prociclicitatea politicii macroeconomice a dus la o crestere rapida a salariilor, la o deteriorare a competitivitatii preturilor si la o largire a deficitului de cont curent”, sustin specialistii Moody's.

Agentia avertizeaza ca aceste evolutii sunt contrare tendintelor economice si fiscale anticipate de agentie atunci cand a luat decizia, in decembrie 2015, sa creasca perspectiva de la stabila la pozitiva. In decembrie 2015, perspectiva pozitiva a Romaniei era bazata pe asteptarea legata de continuarea evolutiei sustenabile a economiei si de o reducere a vulnerabilitatii economiei la socuri externe.

Citeste si:

”Aceste asteptari nu mai sunt sustinute de tendintele economice si fiscale observate de atunci sau de cele care ar putea urma”, se arata in raport.

Astfel, desi cresterea economica pe termen scurt este robusta, ea este cauzata de politica fiscala expansionista, iar un avans economic bazat doar pe o cerere interna puternica ar putea afecta competitivitatea pe plan extern.

”Desi asteptam o continuare a cresterii puternice a economiei pe termen mediu (cresterea reala a PIB-ului a fost 4,8% si este estimata sa fie 4% in 2017 si 3,5% in 2018), aceasta evolutie nu este sustenabila si depaseste potentialul de crestere al Romaniei pe termen lung”, se arata in raport.

Drept urmare, motorul cresterii economice a inceput sa se mute din zona exporturilor catre cea a cererii interne, alimentat de stimulii fiscali. In aceste conditii, potentialul de crestere al economiei romanesti este usor peste 3% si ramane mult mai mic decat inainte de criza, avertizeaza Moody's. Acesta ramane redus din cauza lipsei reformelor economice structurale si a eficientei slabe a institutiilor statului, potrivit agentiei. In plus, politicile economice nu permit o dezvoltare puternica a investitiilor private, iar piata muncii este afectata de o rata a participarii redusa si de migratie.

Analistii avertizeaza ca amanarile din zona investitiilor publice reduc competitivitatea tarii, iar lipsa prioritizarii proiectelor si rata scazuta a absorbtiei fondurilor europene duc la o utilizare sub posibilitati a resurselor financiare disponibile.

”Ca rezultat al cresterii puternice a cererii interne, actualul deficit de cont curent al Romaniei s-a dublat in 2016, pana la 2,3%, continuand astfel inversarea trendului de ingustare a deficitelor externe din perioada 2007-2014”, au avertizat expertii.

Moody's estimeaza ca deficitul de cont curent s-ar putea largi la 3% din PIB in 2017 si la 3,1% in 2018. In 2014, acesta a fost 0,7%. Agentia a reconfirmat ratingul Baa3 pentru datoria pe termen lung, pe baza datelor privind evolutia economica. Nivelul datoriei publice raportat la PIB, desi ar putea sa creasca, se mentine inca la un nivel moderat. Analistii considera ca o continua supraveghere a situatiei de catre experti ai Uniunii Europene (UE) si Fondului Monetar International (FMI) ar trebui sa sustina o evolutiei a politicilor economice si fiscale din Romania ”in ciuda unui peisaj politic fragmentat”.

Sursa foto: Ai825 / Shutterstock.com