”Cresterile salariale ale bugetarilor nu trebuie sa afecteze nivelul investitiilor si nu trebuie sa fie mai mari decat acestea. Pentru 2017, cheltuielile salariale sunt prevazute sa creasca cu circa 12%, pana la 63,8 miliarde lei, comparativ cu 39,4 miliarde lei, suma prevazuta in bugetul pe 2017 pentru investitii”, a explicat Nicolescu intr-o conferinta de presa.

De ce vor vecinii o autostrada care sa ne ocoleasca?

In opinia sa, in Romania prioritara este cresterea investitiilor publice, pentru sustinerea relansarii economice, avand in vedere ca Romania are al doilea cel mai scazut nivel al investitiilor publice din UE si este singura tara dintre acestea in care acest indicator a scazut in fiecare an incepand din 2008.

Romania ramane pe ultimul loc intre tarile cu caracteristici similare din regiune in ceea ce priveste calitatea perceputa a infrastructurii de transport si comunicatii, potrivit Raportului de tara privind Romania al Comisiei Europene pentru 2016.

“Asa ceva este inadmisibil. Pentru ca noi avem nevoie de aceste investitii avand in vedere starea infrastructurii de transport. (…) Anul trecut, tarile din jurul Romaniei - Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina si Moldova - au incheiat un acord ca sa construiasca o autostrada care sa ocoleasca Romania. Exista un acord intre aceste tari sa construiasca o autostrada in jurul Romaniei, ca sa nu mai tranziteze tara noastra, pentru ca nu au sperante ca o sa facem infrastructura. Va dati seama ce pierdere o sa fie?”, a subliniat Noicolescu.

Nu sunt bani pentru cofinantarea proiectelor de infrastructura

Mai mult, nici pe partea de absorbtie a fondurilor europene, perspectivele nu sunt pozitive.

“Acum cateva luni, vicepremierul Sevil Shhaideh, a anuntat public ca nu exista suficiente fonduri pentru cofinantarea programelor de dezvoltare regionala. Adica avem miliarde de euro de la UE si nu o sa le absorbim, iar o sa dam inapoi cateva miliarde, pentru ca nu facem un efort sa contribuim cu partea nationala”, a adaugat Nicolescu. El a reamintit beneficiile absorbtiei fondurilor UE, respectiv crearea de noi locuri de munca, cresterea incasarilor statului din contributii sociale, si, implicit, bani pentru majorarea salariilor.

Citeste si:

Pe de alta parte, Nicolescu a atras atentia asupra surselor de finantare pentru salariile din sanatate. “Pentru sanatate, bugetul este facut din contributiile noastre. Nu s-a spus cu cat vor creste aceste contributii. Pentru ca aici avem doua posibile surse: ori marim contributiile, ori luam bani din alta parte, ceea ce inseamna ca statul trebuie sa se imprumute, cu costurile aferente”, as ubliniat reprezentantul CNIPMMR.

In plus, in opoinia sa, Legea salarizarii trebuie sa mai tina cont si de alte aspecte, cum ar fi sursa de finantare, evolutia de ansamblu a economiei, sau veniturile bugetare disponibile.

Totodata, cresterile salariale trebuie acordate in functie de performanta, dupa o reforma profunda a sectorului bugetar si sa garanteze cresterea calitatii serviciilor publice.

Proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice a fost inregistrat la Senat pe 24 aprilie.

Sursa foto: Shutterstock/ pedrosek