Unul dintre cele mai populare si in voga subiecte din economia si societatea ultimilor ani au fost industriile creative. Un concept relativ nou, care isi are acoperire mai mult in practica, decat in teorie – cel putin in economia nationala - industriile creative aduna sub umbrela lor activitati artistice, culturale si creative si transforma clasa artistilor si a spiritelor creative intr-una de antreprenori. Am stat de vorba cu Sabina Baciu, presedintele Asociatiei Oricum, una dintre cele mai importante organizatii din Romania care se ocupa exclusiv de acest subiect, despre evolutia industriilor creative din Romania, demersurile facute pe plan local pentru sustinerea acestora si ce ramane in continuare de facut.

In prezent, industriile creative - acele sectoare sau domenii ale caror activitati imbina partea creativa cu cea economica, precum arhitectura, arta si designul, fotografia, mass-media si mestesugurile, in total unsprezece astfel de sectoare – reprezinta 7% din PIB-ul Romaniei, potrivit datelor furnizate de Ministerul Economiei pentru 2014. Scopul si predictia autoritatilor este ca pana in 2020, acest procent va ajunge la 10% din PIB. Dar cum se implica autoritatile publice in sustinerea industriilor creative, ce programe si masuri iau pentru a ajuta aceste sectoare sa creasca, in contextul in care trendul pietei arata un avans al acestora in detrimentul altor sectoare economice?

Romania Creativa, Start-up Nation, Europa Creativa sunt cateva dintre programele propuse de Guvern pentru antreprenorii in cautare de finantare pentru a-si sustine micile afaceri din sectorul creativ. Insa pana a ajunge la antreprenoriat si dezvoltarea unui business, Sabina Baciu considera ca este cale lunga, iar multe dintre eforturile asociatiei pe care o conduce s-au coagulat in jurul ideii de de a convinge artistii sa se asocieze sub umbrela industriilor creative.

“A fost una dintre principalele batalii ale asociatiei. Cel mai bun argument pentru a-i convinge a fost cel economic, ca instrument de politica publica. Cu cat contribuie arhitectura la PIB? Cu un procent foarte mic. Dar odata ce te pui sub aceasta umbrela a industriilor creative, ai un procent semnificativ, devii o forta economica si atunci are sens sa vorbesti de instrumente specifice, politici publice dedicate”, explica Sabina.

Asociatia Oricum a derulat in 2011 un proiect finantat prin POSDRU in cadrul caruia s-a realizat prima cercetare a contributiei industriilor creative la economia Romaniei. “Practic, era primul studiu facut pe Romania, in care aveai o cifra clara, 5,93% din PIB, era mai mult decat agricultura intr-un prost. A fost un argument pe care l-am folosit in toate discutiile ulterioare intre investitori si artisti”. Tot in cadrul proiectului s-a organizat un prim forum international pe acest subiect, la care asociatia Oricum si partenerii sai au adus agentii internationale cu scopul de a convinge autoritatile locale sa realizeze parteneriate pentru dezvoltarea sectoarelor culturale.

Au fost reprezentanti ai ministerelor de Economie si Cultura, functionari, era prima oara cand se discuta intr-un cadru formal despre industrii creative. La final, credeam ca vom avea un feedback bun de la ei si ca ne vor ajuta sa infiintam o agentie sau un departament pentru industriile creative. Reactia lor m-a lasat perplexa: ne-au felicitat pentru eveniment, insa ne-au spus ca la noi nu se poate implementa o astfel de structura”, povesteste Sabina.

In acest context, asociatia si-a regandit strategia si, mergand pe aceeasi premisa de umbrela, a ajuns la concluzia ca "suntem prea mici, insa daca ne-am asocia cu alte tari asemanatoare din Europa, daca am pune umbrela, am deveni o forta”.

“Mi-am dat seama ca, intr-adevar, modelul agentiei din Hamburg ( n.r. unul dintre agentiile participante) nu era replicabil in Romania, era nevoie de multa munca de adaptare, de a-ti stii foarte bine terenul, ceea ce la noi nu se intampla, aveam nevoie de date, iar studiul pe care il facusem nu era suficient. In plus, Romania era si inca este caracterizata de un paradox: avem multe fabrici de productie, profesionisti, know-how, dar nu avem produse cu valoare adaugata. Si am ajuns la concluzia ca daca am putea aplica ideea cu umbrela pe Europa de Est si am reusi sa cream o conexiune intre tarile din est si sa le transformam in urmatorul hub global al creativitatii, am putea avea o sansa de a dezvolta sectorul”, continua Sabina.

De la local, la regional

Pornind de la intrebarea “ce se intampla in Europa de Est”, asociatia Oricum si-a facut un nou plan de bataie. “Toti ne spuneau ca niciodata nu o sa ne comparam cu Londra, Paris, insa ne-am gandit ca daca am reusi sa cream aceasta identitate balcanica, a Europei de Est, am fi gasit punctele tari si le-am fi transformat intr-un brand de industrii creative. Sa nu ne mai consideram mai putin dezvoltati sau mai ieftini ca alte tari, ci sa fim diferiti, sa avem un brand propriu, atragator, cu o identitate a specificului nostru”, explica Sabina.

In momentul de fata, care ar fi acest brand specific al industriilor creative romanesti? “Nu cred ca am ajuns inca acolo, mai avem de muncit, de crescut”, adauga aceasta.

Din aceasta repozitionare a luat nastere si festivalul Creative Est, care s-a vrut a fi o componenta practica a strategiei. La nivel teoretic, lucrurile nu s-au miscat in directia dorita si, desi anul trecut au fost promisiuni din partea guvernului tehnocrat de a stabili un post specializat al industrilor creative si o Carta Alba a acestora, niciuna dintre promisiuni nu s-a materializat. Sabina explica de ce:

Fiind un domeniu atat de fragmentat, divers, dinamic si neavand un patronat sau sindicat pentru a reprezenta o voce a industriilor creative a fost greu sa cerem si sa obtinem ceva. Daca ne-am fi dus cu niste proiecte gandite, planuri facute, probabil s-ar fi pus in practica”, spune presedintele Oricum.

De altfel, Carta Alba, un document mult asteptat in piata, care ar fi stabilit cadrul legal si juridic pentru definirea, maparea si functionarea acestor sectoare, a fost lansat la inceputul anului, insa intr-o forma academica, cu nicio valoare oficiala: Cartea Alba pentru activarea potentialului economic al industriilor creative.

Revenind la festival, asociatia Oricum a organizat doua editii Creative Est si deja o pregateste pe a treia. Evenimentul isi propune ca, timp de o saptamana, sa creeze conextiuni intre artisti, antreprenori, investitori, oameni de afaceri si autoritati. “Anul trecut, am avut un antreprenor din Estonia, care are un birou de arhitectura si ne-a spus ca ceea ce facem noi aici este similar cu ceea ce se intampla la ei. Asta este o validare, o recunoastere a faptului ca esti pe un val comun cu antreprenor similari internationali, ca mergi in directia buna”, mai spune Sabina.

Si pentru organizarea festivalului asociatia a apelat la sprijinul autoritatilor, insa au primit raspuns doar din partea Primariei Sectorului 3 si a Primariei Generale a Municipiului Bucuresti. “Singura problema momentan este ca ai nevoie de un flux destul de mare de bani pentru a aduce oameni faini, dar si un flux de influenta – altfel ar fi daca Gabriela Firea ar vorbi cu un primar din Estonia despre acest subiect comun decat daca vorbesc eu”, explica Sabina.

Anul trecut, Creative Est a primit o finantare de 6.000 de euro din fondul de urgenta al Ministerului Culturii si a fost pentru prima oara cand institutia a raspuns solicitarii asociatiei. “Cred ca si noi ar trebui sa facem mult mai mult, sa comunicam mai mult in zona publica. Pe de alta parte, ce mi se pare ca intr-adevar s-a schimbat este faptul ca industriile creative apar pe mult mai multe dosare de finantare pentru fonduri europene. Si atunci nu te gandesti sa vezi ce se intampla in acest sector, ce si cum facem sa il ajutam? Mai ales ca nu sunt foarte multe evenimente pe subiect”, mai spune Sabina.

Asociatia Oricum are in prezent trei membri si pentru fiecare editie a festivalului un numar de aproximativ 15 colaboratori. Comunitatea in sine se implica in sprijinirea festivalului, insa pe partea teoretica, a proiectului de politica publica ce ar trebui sa sprijine sectorul cultural si creativ, raman cei trei membri.

“Ar fi minunat daca ar exista niste granturi pentru munca de analiza si cercetare a sectorului pentru a pune la cale proiecte si pachete-suport. Anul trecut, asta a fost problema: nimeni din coalitia informala propusa de ministrul Dragos Pislaru nu avusese timpul si luxul de se dedica in totalitate studiului”, reitereaza organizatoarea Creative Est.

Se misca lucrurile, insa necesita timp si ar merge totul mult mai repede daca am avea aceste granturi, dar si un partener de dialog clar.

Coalitie a industriilor creative

Pornind de la experienta de anul trecut, cand reprezentantii industriilor creative din comisia informala au fost dispersati, cu opini si aspecte ridicate diverse, Sabina Baciu considera ca urmatorul pas ar fi formarea unei coalitii a industriilor creative, care sa asigure o sigura voce, oficiala pentru Guvern.

Cominitatea creativa se regaseste in marile orase din tara, in Bucuresti The Institute fiind un alt exemplu in acest sens, la Brasov ALT Festival - clusterul pentru inovare si tehnologie, Cluj cu Clusterul de Industrii Creative Transilvania, primul de altfel din tara, in Timisoara si Oradea. “Iasiul e cam tacut, la fel si sudul tarii”, completeaza Sabina.

“Deja discutam cu partenerii nostri din Europa de Est: Polonia si Ungaria sunt foarte bine puse la punct in aceasta zona, Ungaria are Design Terminal, la origine un ONG care de trei ani este finantat de stat, desi a ramas o organizatie independenta. Ofera traininguri gratuite pentru orice antreprenor din sectorul creativ, organizeaza cel mai mare targ de moda din Europa si ceea ce interesant e ca au un buget anual de 2 milioane euro. ARCUB are 7 milioane de euro, CrREART are tot 7, Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic are tot asa, cateva milione de euro. Deci bani de redirectionat ar fi ...”, incheie Sabina.

Cum vede presedintele Oricum evolutia industriilor creative in urmatorii ani? Pana in 2020 – termenul la care se preconizeaza ca acestea vor reprezenta 10% din PIB – vom avea o politica publica pentru sprijinirea sectorului creativ? “Mi-as dori, dar cred ca asta se poate intampla doar daca cineva din minister isi face misiunea personala sustinerea industriilor creative sau daca se vor acorda niste granturi de cercetare care sa ne permita sa ne concentram asupra analizei, sa facem politica si o sa predam Guvernului care sa vrea sa o implementeze. Sper sa se intample oricare dintre ele”, incheie Sabina Baciu.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Andra Imbrea
Andra Imbrea s-a alaturat echipei Wall-Street in 2015. A studiat jurnalismul si economia, pe care incearca sa le imbine in cadrul materialelor sale despre industria de fashion, retail&FMCG si Media&Advertising. Iubitoare de pisici, carti si festivaluri de muzica.   

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri