"Deocamdata nu se pune problema unei cheltuiri eficiente a banilor. S-au facut asfaltari, dar acestea nu sunt durabile. Cresterea datoriei va apasa greu pe umerii bucurestenilor, iar in ultima instanta solutia va fi cresterea taxelor", a comentat analistul economic Ilie serbanescu. El a apreciat ca aceste imprumuturi sunt "superimprudente", mai ales ca cei care le fac nu vor avea responsabilitatea returnarii lor. "Nu stiu cu ce ne alegem pentru ca nu se vede nimic", a spus analistul economic.

In opinia analistului economic Matei Paun, eventualele riscuri asociate creditelor depind de calitatea investitiilor facute de primarie. "Daca vom avea finantari ale unor proiecte care vor genera crestere economica sau o extindere a bazei impozabile atunci nu va fi nicio problema. Daca se vor construi pasaje care necesita reparatii continue atunci nu e bine", a afirmat Paun, citat de NewsIn. El a declarat ca Bucurestiul are un ritm de dezvoltare economica foarte mare, iar imprumuturile sunt esalonate pe o perioada lunga de timp, astfel ca ele pot fi acoperite fara probleme in conditiile date.

Imprumuturile Primariei Bucuresti insumau la sfarsitul anului trecut 600 de milioane de euro, iar suma urma sa creasca in urmatorii doi ani pana la nivelul de 760 de milioane de euro, potrivit agentiei de evaluare financiara Fitch Ratings.

Capitala ar putea sa mai primeasca inca 200 de milioane de euro, pana la sfarsitul anului curent, daca imprumutul pentru reabilitare urbana si proiecte de infrastructura, solicitat, luni, Bancii Europene de Investitii va fi aprobat. in aceasta situatie, datoria totala a Bucurestiului va ajunge la 800 de milioane de euro, cu mult mai devreme decat estimasera analistii Fitch. in anul 2001, datoria Capitalei era echivalenta cu 19 milioane de lei noi (7,3 milioane euro).

In luna august, agentia de evaluare a atribuit Bucurestiului ratingul "BBB-" pentru datoriile pe termen lung in moneda nationala si valuta, iar pentru cele pe termen scurt "F3", si a estimat o perspectiva stabila a riscului financiar. Ratingurile au luat in considerare ajutorul financiar si reglementarile guvernului, operatiunile economice sanatoase ale Capitalei, economia dinamica si indicatorii de venit peste media nationala. "Imaginea stabila a Bucurestiului reflecta o balanta intre asteptarile Fitch privind o crestere a datoriei, simultan cu o consolidare a performantelor financiare ale orasului", a sustinut agentia.

Evaluarea a tinut cont si de flexibilitatea financiara limitata a orasului, cresterea indatorarii ca urmare a investitiilor in infrastructura, expunerea la refinantare si pericolul de risc valutar asociat acesteia. Potrivit Fitch, expunerea valutara negarantata, ca si platile scadente la imprumutul extern de 500 de milioane de euro lansat in 2005, expun administratia orasului la riscurile de fluctuatii valutare si refinantare.

Fitch a apreciat ca sistemul centralizat de administrare fiscala, in care finantarile de la guvern si cele din impozite sunt responsabile pentru 85% din veniturile orasului, cu supravegherea guvernamentala a bugetului primariei si a datoriei, plus relatiile bune cu guvernul, asigura sprijinul si controlul situatiei financiare a orasului.Potrivit lui Paun, primaria ar putea incasa mai mult din impozitul pe cladiri, deoarece sunt zone unde taxarea nu are nicio legatura cu valoarea de piata a imobilelor.

Bugetul capitalei este caracterizat de o flexibilitate modesta, deoarece statul controleaza atat baza de impozitare, cat si nivelul unor cheltuieli importante cum ar fi salariile functionarilor. Ca urmare, considera Fitch, investitiile importante de care orasul are nevoie sunt obstructionate de limitarea flexibilitatii in ceea ce priveste cheltuielile. Incasarile primariei au fost bune, cu un echilibru al veniturilor operationale in medie de 18% pentru ultimii cinci ani.

Fitch a estimat o crestere continua a veniturilor operationale, pe baza incasarilor din impozitul pe venit, sustinuta de un mediu socio-economic dinamic potrivit standardelor romanesti. Impozitul pe venit este responsabil de 75% din bugetul Bucurestiului. Cuplata cu presiunea moderata a cheltuielilor, aceasta ar trebui sa consolideze performantele operative pe termen mediu, in pofida indatorarii semnificative, rezultata in urma investitiilor in infrastructura. Bucurestiul are o populatie de aproximativ doua milioane de locuitori si produce cam 20% din produsul intern brut (PIB), cu un PIB pe cap de locuitor dublu fata de media tarii