Economia Romaniei, intre cifrele fabuloase referitoare la cresterea economica si realitatea din mediul de business. Avem crestere economica impresionanta, insa bazata pe consum si insotita de adancirea deficitelor, similara cu cea din 2008. In schimb, firmele au o situatie financiara mult mai precara decat in urma cu noua ani, ceea ce le face de doua ori mai vulnerabile in eventualitatea unei noi crize financiare, sustine Iancu Guda, presedintele Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR). Iata cinci indicatori care sustin aceasta teorie!
“Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale si de majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de sectorul public)”, sustine Guda.
Cu toate acestea, si la nivel macro exista diferente nefavorabile in prezent, comparativ cu 2008, si anume o datorie publica de doua ori mai mare in PIB, o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici.
Citeste si:
Insa, desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare, spune Guda.
- Cresterea duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016), ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi va determina un soc negativ de doua ori mai mare catre furnizorii creditori. “Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Cele mai afectate sectoare de acest fenomen sunt constructiile (unde durata de colectare a creantelor a crescut de la 131 de zile in 2008 la 220 de zile in 2016), serviciile prestate companiilor (de la 126 la 216 zile) si agricultura (de la 108 la 198 de zile).
- Subtierea paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare a veniturilor, profiturilor si lichiditatii in randul companiilor de top. “Cele mai mari 1.000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008”, se mentioneaza in analiza citata. Pe de alta parte, primele 1% dintre companii inregistreaza doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri.
- Gradul redus de capitalizare si in scadere constanta de la impactul crizei financiare, de la 32,2% in 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. “Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%)”, se subliniaza in documentul citat. Fenomenul a fost accentuat in mod special in anul 2016, cand s-au distribuit dividende record ca urmare a reducerii impozitului pe dividend de la 16% la 5%. “Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare, spune Guda. Mai mult, el sustine ca este periculoasa si cresterea ponderii creditelor contractate de la firmele din grup/actionari in totalul datoriilor, de la 11% in 2008 la 20% in 2016, pentru ca aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante/esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective.
- Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuie rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. “Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt) inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82)”, se mentioneaza in analiza.
- Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. “Vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat faptul ca ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016)” (...), ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016) (…), ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016)”, subliniaza Guda.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
