Constructiile si serviciile au fost domeniile in care s-au creat cele mai multe locuri de munca, in 2005, iar cele mai importante fluctuatii de personal au avut loc in cazul ocupatiilor fara un grad ridicat de educatie, arata un studiu despre evolutia ocupatiilor din Romania.

Studiul "Evolutia ocupatiilor pe piata fortei de munca din Romania in perspectiva anului 2010", initiat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF) si dat publicitatii marti arata ca, in ultimii 20 de ani ocupatiile din Romania au suferit ample mutatii.

Prin acest studiu, MMSSF a avut drept obiective elaborarea primelor monografii despre ocupatiile reprezentative pentru fiecare ramura economica, cunoasterea impactului schimbarilor tehnologice si organizatorice asupra continutului muncii, definirea nevoilor de pregatire profesionala a personalului din firmele romanesti, analiza gradului de corelare dintre oferta si cererea de forta de munca la agentiile locale de ocupare, cat si prefigurarea tendintelor de evolutie a sistemului ocupational romanesc pana in anul 2010.

Astfel, in perioada 1977-1992, muncitorii calificati din agricultura, silvicultura si pescuit au scazut cu 1,58 milioane, iar intre 1992 si 2002 numarul acestora s-a diminuat cu 2,14 milioane, mai ales din cauza scaderii fortei de munca, deoarece exista tot mai putini specialisti in acest domeniu.

In ultimii ani, industria prelucratoare a pierdut un procent mare de personal, iar ramurile economice din sectorul tertiar (comert, activitate hoteliera si de alimentatie publica, finante, banci, asigurari, invatamant, sanatate si asistenta sociala, administratie pubila si asigurari sociale) si-au sporit numarul angajatilor, insa nu in ritmul necesar, ceea ce indica numai o orientare a sistemului ocupational romanesc catre cel european.

Potrivit rezultatelor studiului, au aparut si ocupatii noi, iar altele au suferit modificari. S-a constatat, de asemenea, ca majoritatea ocupatiilor au inregistrat schimbari in continutul muncii, pentru a se adapta schimbarilor produse la nivelul tehnologiilor si la nivelul noilor structuri organizationale ale firmelor.

Astfel, utilizarea computerului, cunoasterea unei limbi straine, cat si "rezolvarea de probleme", "comunicarea" si "managementul resurselor", datorate extinderii sectorului privat si a schimbarilor rapide generate de restructurari, de orientarea spre profit si serviciile orientate spre client, sunt din ce in ce mai valorizate la nivelul tuturor ocupatiilor.

Aproximativ 42 de procente dintre reprezentantii firmelor sunt de parere ca, in ultimii cinci ani, la nivelul propriilor firme, au avut loc schimbari importante in plan tehnologic, schimbari care vor continua si in urmatorii cinci ani.

Citeste si:

Din totalul firmelor care au realizat schimbari tehnologice in ultimii cinci ani, 62,2 la suta au desfasurat cursuri de pregatire (in anul 2005), iar 32,7 la suta au realizat programe de pregatire profesionala pentru personalul firmei.

Majoritatea firmelor din domeniul industriei prelucratoare, transport, depozitare, comunicatii si industriei extractive au fost modernizate din punct de vedere tehnologic, iar firmele din sectorul agricol, extractiv, energiei electrice si termice, gazelor naturale sau apei au pus accent pe schimbarile de natura organizatorica.

In anul 2005, cele mai multe firme creatoare de noi locuri de munca au fost cele din domeniul constructiilor si serviciilor, iar fluctuatiile cele mai importante de personal s-au manifestat cu precadere in cazul unor ocupatii care nu necesita nivel inalt de calificare sau de educatie, scorurile cele mai ridicate fiind obtinute de cate muncitorii necalificati, confectionerii si agentii de paza, se arata in studiu.

Concordanta dintre cererea si oferta de munca investigata prin inregistrare zilnica, timp de doua saptamani, a informatiilor de la agentiile locale de ocupare, au evidentiat ca cei mai multi dintre angajatori au solicitat persoane calificate pentru mestesugari si lucratori calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a instalatiilor, masinisti, si muncitori necalificati.

Cele mai mari deficite de locuri de munca au fost pentru tehnicieni, maistri, agricultori, silvicultori, masinisti si muncitori necalificati, iar cel mai mari exces de locuri de munca s-a inregistrat pentru functionari superiori, "specialisti cu ocupatii intelectuale", functionari administrativi, lucratori operativi in comert, operatori la instalatii si masini, asamblori de masini si echipamente.

Studiul a fost initiat de catre MMSSF, Directia Politici Forta de Munca ( DPFM), Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale ( INCSMPS), cu sprijinul Centrului de Sociologie Urbana si Regionala - CURS SA. Finantarea proiectului s-a asigurat printr-un imprumut al Bancii Mondiale.

Pentru realizarea obiectivelor propuse au fost utilizate metodologii complexe, printte care o ancheta la nivel national, pe un esantion de 1.100 de firme situate in cele opt regiuni de dezvoltare cu eroare statistica de plus sau minus trei la suta.