Lipsa de venituri la bugetul de stat a determinat, de la inceputul anului, o schimbare de atitudine a guvernului Tariceanu fata de datornici. Noua politica a Executivului s-a tradus prin eliminarea facilitatilor fiscale si prin modificarea legislatiei referitoare la evaziunea fiscala, a celei referitoare la faliment si reorganizarea societatilor comerciale. O alta fata al aceluiasi tratament aplicat agentilor economici a constat in intetirea actiunilor de control si in aplicarea cu strictete a masurilor de executare silita. Conform statisticilor, pe primele trei luni ale anului, incasarile la buget din executari silite au crescut cu 25,2%, de la 12.003 miliarde lei la 15.027 miliarde lei.

De facilitati fiscale se bucurau, pana in prezent, doar societatile scoase la privatizare sau cele aflate in portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului. Eliminarea acestora pare sa aiba mai mult o tenta politica si incearca mai degraba sa transmita un mesaj, decat sa aduca mai multi bani la buget. Asteptarile autoritatilor se indreapta catre doua tinte: mai multi bani la buget si intarirea disciplinei financiare a contribuabililor. Momentul 2007 ii impulsioneaza pe guvernanti mult mai mult decat anii de negocieri cu Fondul Monetar International, pentru mentinerea unui deficit bugetar scazut, si decat lipsa fondurilor necesare domeniilor sensibile: educatie, cercetare, sanatate si restructurarea infrastructurii. Ramane de vazut in ce masura vom beneficia de suplimentarile resurselor bugetare si vom avea scoli, spitale si sosele cu alura occidentala.

Dupa intensificarea metodelor de executare silita si pedepsirea infractiunilor de evaziune fiscala cu inchisoarea, guvernul Tariceanu decide eliminarea uneia dintre cele mai contestate practici, respectiv posibilitatea firmelor de a beneficia de esalonarea datoriilor catre stat. Dificultatea intalnita in colectarea taxelor si impozitelor a determinat statul ca, incepand cu vara anului 1996, sa acorde firmelor inlesniri la plata acestor contributii. Primul act normativ in acest sens, din anul 1996, prevedea ca Finantele puteau acorda esalonari, amanari, scutiri si reduceri la plata obligatiilor bugetare. Ulterior, legislatia referitoare la esalonari a fost modificata de fiecare guvern aflat la putere, chiar de mai multe ori sub acelasi mandat. Mai mult, in anii 2000-2001, aproape tuturor institutiilor statului, cum ar fi Guvernul, Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii, autoritatile centrale si locale, li se permitea sa acorde firmelor esalonari si chiar scutiri la plata impozitelor. Ultima reglementare in domeniu introducea un concept nou: eliminarea factorului uman in decizia de acordare a unor astfel de inlesniri, hotararea fiind luata de calculator in functie de parametrii financiari ai companiilor.

Ulterior, s-a decis abrogarea acestei reglementari, incepand cu 1 ianuarie 2004. Facilitatile fiscale abrogate saptamana trecuta de Executiv erau cuprinse in Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, Ordonanta de urgenta 26/2004 pentru finalizarea privatizarii unor societati aflate in portofoliul AVAS si in Legea nr. 254/2002 privind unele masuri pentru cresterea atractivitatii la privatizare a societatilor comerciale cu capital integral sau partial de stat, ce detin in administrare terenuri agricole proprietate publica sau privata a statului. O societate scoasa la privatizare putea beneficia de scutirea la plata obligatiilor restante, existente la data de 31 decembrie 2001, la bugetul de stat, la bugetul local, si de esalonarea debitelor catre Fondul de asigurari sociale de sanatate. Dupa anul 2004, au fost reactualizate actele normative in vigoare si s-a decis ca o serie de societati aflate in ograda AVAS sa beneficieze si ele de scutirea la plata datoriilor restante la data de 31 decembrie 2003, cu scopul „consolidarii unor privatizari si mentinerii acestor societati comerciale in activitate si fara perturbari sociale majore“. Majoritatea reprezentantilor mediilor financiare saluta ultimele masuri luate de Executiv, insa este destul de sceptica in privinta eficientei acestora, fara finalizarea altora, respectiv privatizare si schimbarea mentalitatii controlorilor fiscali. „Cred ca ar trebui accelerata privatizarea, pentru ca prin privatizare se rezolva si astfel de probleme. Este clar ca nu se pot prelungi asemenea practici dincolo de 1 ianuarie 2007“, a declarat Viorel Manole, director Romaero. In aceeasi directie se inscrie si afirmatia consultantului financiar Justinian Cucu, conform caruia practicile din teren ar trebui controlate mult mai serios. „Toate aceste masuri nu vor avea efect decat daca va exista un control fiscal mai puternic, care sa elimine esalonarile mascate, convenite intre inspectorii fiscali si agentii economici“.

Facilitati fiscale eliminate de executiv

• Scutirea tuturor taxelor si impozitelor datorate de catre societatile scoase la privatizare
• Esalonarea datoriilor societatilor scoase la privatizare catre Fondul de asigurari sociale de sanatate
• Scutirea tuturor taxelor si impozitelor datorate de catre societatile aflate in portofoliul AVAS
• Scutirea tuturor taxelor si impozitelor datorate de catre societatile agricole scoase la privatizare