Guvernul, patronatele si sindicatele au continuat ieri dialogul pe tema modificarii Codului Muncii, la invitatia Camerei de Comert Romano-Americane (AmCham) si a Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), fara a putea ajunge la un numitor comun. Patronii considera ca actuala forma a Codului Muncii este favorabila salariatilor si are prevederi aberante, in vreme ce Bogdan Hossu, liderul sindicatului Cartel Alfa, sustine ca salariatii romani au drepturi mai putine in comparatie cu cei din Uniunea Europeana si crede ca schimbarea legislatiei muncii nu este o prioritate pentru guvernanti. In esenta, spune analistul economic Ilie Serbanescu, “actualul Cod al Muncii este foarte bun pentru intreprinderile de stat. Cel pentru care se militeaza acum este foarte bun pentru multinationale. Amindoua sint complet neaplicabile pentru intreprinderile mici si mijlocii”.

Dinu Patriciu, presedintele Rompetrol, si-a sustinut cererea de modificare a unor aspecte din Codul Muncii cu rezultatele unui “barometru de opinie”, realizat de CURS in colaborare cu Institutul pentru Libera Initiativa. Sondajul a cuprins 1.200 de repondenti, din care doar 28% si-au declarat apartenenta la miscarea sindicala. Ca atare, doar 25% din intervievati s-au aratat increzatori in faptul ca sindicatele reprezinta interesele salariatilor. Astfel, 62% din repondenti cred ca firmele private creeaza locuri de munca, iar 41% considera ca interesele lor sint protejate de contractele directe cu angajatorul, in timp ce 14% se simt protejati de contractul la nivel national si 12% de cel de ramura. Oricum, mai bine de jumatate din intervievati n-au habar de prevederile Codului Muncii, ca atare nu pot evalua cui ii este sau nu favorabil acesta. Dintre cei care au totusi o opinie, 22% considera ca este echitabil pentru ambele parti, in timp ce doar 10% simt ca ar fi favorabil salariatilor.

Aproape doua treimi din repondenti ar vrea sa lucreze ore suplimentare platite. In privinta pachetului de beneficii, barometrul arata ca 23% din intervievati ar prefera bani, adica prime de concediu, de Paste sau de Craciun, 20% opteaza pentru bonuri de masa, 18% pentru asigurari private de viata sau de sanatate si numai 11% pentru procente din actiunile companiei unde lucreaza.

“Sondajele de opinie sint alterate de saracie, care le face nerelevante. Nu poti sa faci pe la multinationale aceste sondaje”, a concluzionat Ilie Serbanescu.

Americanii recomanda flexibilitate pe piata muncii

Roberto Musneci, presedintele AmCham, sustine ca un Cod al Muncii revizuit ar putea regla problema celor aproximativ doua milioane de oameni care acum lucreaza la negru in Romania. El enumera opt puncte sensibile unde AmCham a facut niste recomandari de schimbare. “Cele 48 de ore obligatorii de munca ar trebui calculate ca medie lunara, nu ca medie saptaminala. Angajatorii n-ar trebui sa fie obligati sa plateasca programe de pregatire profesionala pentru angajati, ci ar trebui ca doar acestia sa poata aprecia daca si cind este cazul. Consideram ca orice companie, care intelege sa reziste in competitie, va pune mai devreme sau mai tirziu accent pe capitalul uman, ceea ce presupune pregatire profesionala. Consideram ca este inutila obligarea firmelor de a plati un bonus pentru evitarea conflictelor de interese. In prezent, noi avem nevoie de doua persoane numai pentru a tine evidentele angajatilor, ceea ce ar trebui facut electronic. Acum este foarte dificil pentru o companie sa concedieze oameni, ceea ce face mai dificila insasi angajarea personalului. Consideram ca ar trebui introduse conventiile de munca, pentru ca fac posibila flexibilitatea pe piata muncii. Trebuie sa clarificam cine trebuie sa semneze contractele colective. Daca trebuie facute la nivel national, la cel de ramura sau direct de catre intreprinderi”, a mai spus Robert Musneci.