Stimulate puternic de politica de intarire a monedei nationale, importurile au invadat practic piata romaneasca in luna noiembrie. Potrivit datelor furnizate de Banca Nationala, importurile de bunuri au devansat exporturile cu nu mai putin de 761 milioane de euro in noiembrie anul trecut - cu aproape 60 la suta mai mult fata de octombrie, cand acest deficit se ridica la 480 milioane de euro. Daca in primele 10 luni ale anului trecut, diferenta dintre importurile si exporturile de bunuri s-a ridicat la circa 3,8 miliarde de euro, intr-o singura luna, aceasta a sarit la 4,5 miliarde euro, in principal din cauza avantului importurilor, care nu a fost contrabalansat de cresterea exporturilor. In noiembrie 2004, iesirile de valuta din Romania in contul importurilor au fost de 2,7 miliarde euro, in timp ce exporturile au adus in tara numai 1,925 miliarde euro. Cresterea vertiginoasa a importurilor a contribuit la cresterea deficitului de cont curent (diferenta dintre intrarile si iesirile de valuta din Romania) la 3,27 miliarde de euro in noiembrie 2004.

Exportatorii - sacrificati pentru reducerea inflatiei

Ieftinirea "euro" fata de leu cu nu mai putin de 6,2 la suta intr-o singura luna, noiembrie 2004, ca urmare a deciziei Bancii Centrale de a lasa mai multa libertate cursului valutar le-a dat o mana de ajutor importatorilor sa aduca pe piata romaneasca marfuri straine la un pret mai mic. In acelasi timp, exportatorii s-au trezit "peste noapte" ca trebuie ori sa mareasca preturile in euro la care isi comercializeaza produsele pe pietele externe, ori sa isi reduca profiturile. Potrivit datelor Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor, intarirea leului a insemnat pentru exportatorii romani pierderi de 80 milioane euro numai in ultimele doua luni ale anului. Desi BNR si-a justificat decizia de a lasa mai multa flexibilitate cursului prin costurile imense ale mentinerii euro la un nivel de 41.000 lei (circa 3,2 miliarde euro in 2004), unul din factorii care a fortat Banca Centrala sa-si ia mana de pe curs a fost riscul de a rata tinta de inflatie stabilita initial la 9 la suta.

Citeste si:

Reamintim ca, in luna octombrie, s-a inregistrat o rata medie a inflatiei de 1,2 la suta, preturile crescand de la inceputul lui 2004 cu 7,9 la suta. Prin urmare, daca Banca Nationala nu ar fi intervenit in forta - in conditiile in care experienta anilor trecuti arata clar ca sfarsitul anului este o perioada de crestere a preturilor - obiectivul de a reduce inflatia la un nivel cu o singura cifra nu ar fi fost atins. Analistii economici afirma ca aprecierea leului a contribuit decisiv la reducerea inflatiei. "In noiembrie, s-a inregistrat o influenta substantiala a aprecierii leului asupra reducerii inflatiei, in special la nivelul tarifelor la telecomunicatii - telefonia fixa si mobila", spune Radu Craciun, analist la ABN Amro. Totusi, adancirea diferentei dintre importuri si exporturi nu poate fi pusa doar pe seama aprecierii leului. "Tendinta exista de mult timp. Consumam foarte mult si nu producem suficient. Importurile cresc, alimentate de banii trimisi din strainatate, in timp ce exporturile cresc mai putin, din cauza lipsei de productivitate", sustine si analistul Matei Paun. "Singura solutie este cresterea productivitatii. Daca nu ne concentram asupra acestui obiectiv, nu facem decat sa mutam o pierdere dintr-un loc in altul folosind diferite parghii economice", avertizeaza Paun.

Daca aprecierea leului se mentine, deficitul de cont curent poate ajunge la 7% din PIB

Analistii avertizeaza ca, daca diferenta dintre importuri si exporturi va continua sa creasca la fel de repede si in 2005, deficitele externe ale Romaniei ar putea atinge cotele "de alarma". "In 2005, deficitele externe ar putea atinge 6-7 la suta din PIB", prognozeaza analistul Matei Paun, in timp ce Radu Craciun lanseaza o cifra de 6,7-6,8 la suta din PIB. Totusi, principala problema ramane modul in care acest deficit este finantat. "Anul acesta, deficitul este inca finantabil. Dar merita observat faptul ca gradul de acoperire prin investitii straine directe va scadea de la circa 80 la suta, in 2004, spre 50 la suta. Deci, investitiile pe termen scurt si datoria externa vor avea un rol in crestere, ceea ce nu e de bun augur", semnaleaza Radu Craciun. Si Matei Paun avertizeaza ca un deficit de cont curent de aproape 7 la suta din PIB inseamna intrarea intr-o zona periculoasa. "Daca intrarile de valuta scad, Romania va trebui sa recurga la imprumuturi externe, pana cand datoria nu mai poate fi finantata. Atunci vom asista la deprecierea leului", sustine Matei Paun.