Dobanda de referinta a Bancii Centrale, in functie de care se calculeaza si dobanda de intarziere platita de firmele cu datorii catre stat, a scazut. Cu toate acestea, dobanda de intarziere nu s-a redus. Dimpotriva, Fiscul doreste sa o majoreze anul acesta. Codul de procedura penala prevede ca nivelul dobanzii datorate de societati pentru neachitarea la termenul de scadenta a obligatiilor catre stat se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor, corelat cu nivelul dobanzii de referinta a Bancii Centrale.

Decizia trebuie luata o data pe an, in luna decembrie, pentru anul urmator, sau in cursul anului, daca aceasta se modifica cu peste cinci puncte procentuale. Or, am asistat la reducerea drastica a dobanzii de referinta, de la 10,75% pe an, in luna martie, la 8,45% pe an, in luna aprilie, iar Ministerul Finantelor inca nu a reactionat. Ceea ce este in detrimentul agentilor economici. „In dorinta acumularii cat mai multor venituri la buget, Ministerul Finantelor intarzie reducerea cotei dobanzilor de intarziere, desi conditiile prevazute de lege sunt indeplinite“, comenteaza Justinian Cucu, consultant fiscal, Global Tax Management.

„Masura denota incapacitatea administratiei de a admite producerea unui eveniment care sa determine aplicarea unor masuri favorabile contribuabililor“, mai spune Cucu. El sustine ca, in aceste conditii, se impune diminuarea cotei dobanzii de intarziere, de la 0,06% pentru fiecare zi de intarziere la cel mult 0,02%. Lucru care nu numai ca nu s-a intamplat, dar nici nu sunt sanse sa se intample. In incercarea de a dezvata firmele sa mai traiasca pe banii statului, Agentia de Administrare Fiscala va modifica Codul de procedura penala, astfel incat dobanda de intarziere sa fie majorata. „Ca sa descurajam orice tentativa a firmelor de a mai profita de creditul fiscal, vom stabili prin modificarile Codului de procedura fiscala ca dobanda de intarziere sa fie egala cu dobanda de referinta a Bancii Centrale, la care sa se adauge zece puncte procentuale“, declara Daniel Chitoiu, vicepresedinte al Agentiei de Administrare Fiscala (ANAF).

Masura, insa, naste divergente in randul analistilor si „practicantilor“, agentii economici. Cei din urma spun ca se vor supune deciziei, pentru ca nu au de ales. Ideea in sine li se pare insa exagerata. Si o parte a analistilor se raliaza acestei opinii, explicand ca mentinerea unei cote ridicate a dobanzilor si penalitatilor ingreuneaza si chiar impiedica revenirea unei societati care acumuleaza obligatii fiscale in mod accidental. In plus, asa cum explica Gabriel Biris, avocat al firmei Salans, nu trebuie uitat ca, daca dobanda de intarziere va fi doar cu putin mai mare decat dobanda bancilor, multe companii care au nevoie de bani vor prefera sa foloseasca creditul fiscal si sa plateasca dobanda de intarziere.

O alta parte a analistilor se declara obligati sa admita ca, date fiind conditiile actuale, cand neplata datoriilor este la mare moda, este justificat sa tai in carne vie pentru a se evita hazardul moral. Cu toate acestea, si oamenii de afaceri si specialistii sunt de acord cu un lucru: nu va fi suficient ca dobanda sa fie peste dobanda pietei, va trebui ca sistemul de urmarire a debitorilor sa fie eficientizat si colectarea imbunatatita.

„Atata timp cat Ministerul Finantelor nu dispune de un aparat de control eficient, care sa ajute la punerea in aplicare a regulilor si sa colecteze taxele restante impreuna cu dobanzile si majorarile de intarziere, efectul acestor masuri va fi destul de mic in ceea ce priveste venitul la bugetul de stat“, pune punctul pe Gabriel Sincu, Tax Partener, Haarmann & Hemmelrath.

Citeste si:

Putina istorie

• Pana in 1992, fiecare taxa/impozit avea cota ei de majorari de intarziere pentru neplata la termen. Nivelele acestora erau destul de reduse comparativ cu inflatia – 0,1% pentru fiecare zi de intarziere, ceea ce era echivalent cu o dobanda de 36,5% pe an.

• Incepand cu luna septembrie a anului 1992, se introduce o cota unica de majorari de intarziere pentru toate impozitele si taxele datorate statului – de 0,3% pe an.

• Incepand cu 2001, pe langa majorarile de intarziere, se introduc si penalitatile de intarziere, care se datoreaza pentru fiecare luna sau fractiune de luna de intarziere.

• Din 2003, termenul de majorari de intarziere este inlocuit cu cel de dobanzi de intarziere.