"Comisarul Almunia se asteapta ca situatia bugetara a Romaniei sa se deterioreze atat de semnificativ, in acest an, incat deficitul sa depaseasca 3% din PIB si ar putea lua masuri, conform Pactului de Crestere si Stabilitate Economica, in iunie. Potrivit prognozei de primavara a Comisiei, deficitul Romaniei va fi de 3,2% din PIB daca politica bugetara nu se modifica" a declarat pentru NewsIn, purtatoarea de cuvant a comisarului Joaquin Almunia, Amelia Torres.

Ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, si-a exprimat convingerea ca nu va fi necesara o astfel de masura din partea Comisiei Europene, bazandu-se pe revigorarea ritmului de colectare a veniturilor bugetare, in aprilie, si pe o crestere economica peste asteptari cu 0,5%, respectiv de 7%.

Vosganian a spus ca evaluarea Comisiei a fost realizata pe baza rezultatelor bugetare din primele trei luni ale anului, cand s-a inregistrat un declin al incasarilor din cauza modificarilor aduse regimului vamal si al taxei pe valoarea adaugata, dupa aderare.

Potrivit prognozei economice de primavara a Comisiei Europene, Romania va avea un deficit bugetar de 3,2% din PIB, in acest an, si nu de 2,8% asa cum au programat autoritatile de la Bucuresti atunci cand au elaborat bugetul.

Procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, care ar putea fi declansata si impotriva Romaniei, presupune o monitorizare atenta a incasarilor si a platilor bugetare timp de cel putin doi ani, precum si sanctiuni financiare.

Aceasta procedura este declansata prin decizie a Consiliului European, pe baza propunerii Comisiei Europene, in cazul in care un stat membru al Uniunii Europene obtine un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB, limita admisa prin criteriile economice din Tratatul de la Maastricht. De asemenea, Consiliul realizeaza calendarul de monitorizare in cadrul procedurii, precum si termenele pentru evaluare.

Citeste si:

Decizia se ia in cel mult trei luni de la momentul in care guvernele raporteaza rezultatele exercitiilor bugetare, respectiv dupa 1 martie si 1 septembrie in fiecare an. Consiliul admite si situatii in care depasirea plafonului maxim de deficit este considerata temporara si exceptionala, atunci cand deficitul excesiv este rezultatul unor evenimente neprevazute, cum ar fi dezastrele naturale, sau al unei recesiuni economice cu 2% din PIB sub tinta prognozata de statul membru.

Dupa decizie, Consiliul face unele recomandari de diminuare a deficitului si stabileste un termen de patru luni, in care trebuie facute actiuni de corectare a deficitului. Daca statul membru nu reuseste sa duca la indeplinire decizia Consiliului, acesta, in mod normal, trece, dupa zece luni, la aplicarea de sanctiuni financiare.

in prima faza, sanctiunile sunt sub forma unui depozit fara dobanda in contul Comisiei Europene. Suma are doua componente. Una dintre componente este echivalentul a 0,2% din PIB, iar cealalta este variabila si este legata de marimea deficitului. Ulterior, anual, Consiliul poate lua noi decizii de intensificare a sanctiunilor. Astfel, acesta poate cere formarea unui depozit suplimentar, dar fara ca suma toala anuala sa depaseasca 0,5% din PIB.

Depozitul se transforma in amenda in cazul in care deficitul nu este corectat in cel mult doi ani. Consiliul mai poate cere masuri suplimentare cum ar fi: publicarea unor informatii suplimentare din partea statului membru in cauza inainte ca acesta sa faca emisiuni de obligatiuni, o recomandare pentru Banca Europeana de Investitii de a-si reconsidera politica de creditare a statului respectiv.

Deficitul este calculat de Comisia Europeana, prin biroul statistic Eurostat, conform Sistemului European de Contabilitate (European System of Integrated Economic Accounts) ESA 95. Metodologia de calcul ESA 95 a fost creata astfel incat datele referitoare la statele membre sa fie complete si comparabile.