Decizia a fost luata miercuri, in Colegiul Comisarilor, la sesizarea comisarului responsabil cu concurenta in piata unica, Neelie Kroes, anunta NewsIn.

Procedura incepe prin trimiterea unei scrisori catre autoritatile romane, care au apoi doua luni la dispozitie pentru a raspunde. Daca raspunsul partii romane nu e satisfacator, Comisia continua procedura cu o noua scrisoare. Dupa alte doua luni, daca Guvernul nu a remediat situatia, incepe procedura in fata Curtii Europene de Justitie de la Luxemburg.

Aceasta este cea de-a doua asemenea procedura lansata impotriva Romaniei, dupa cea legata de taxa de prima inmatriculare.

Comisarul Orban a confirmat ca autoritatile romane fusesera avertizate inca din 2004 in legatura cu neconcordanta intre legislatia europeana si implicarea Guvernului Romaniei in procesul decizional la nivelul Consiliului de Administratie al Petrom, dupa preluarea pachetului majoritar de actiuni al societatii de catre grupul austriac OMV.

Orban a spus ca s-a ocupat personal de acest dosar in perioada cand era negociator al Romaniei cu Uniunea Europeana.

"Aceasta prevedere incalca legislatia comunitara referitoare la libera circulatie a capitalului si trebuie inlaturata, chiar daca pana acum statul roman nu a recurs la aceasta clauza", a spus Leonard Orban.

"A existat un dialog cu CE din 2004, de la privatizarea Petrom, si Comisia a atras atentia de mai multe ori in legatura cu necesitatea de a modifica aceasta prevedere, numai ca, pana cand nu am devenit stat membru, Comisia nu a avut cum sa intervina", a explicat comisarul roman.

Citeste si:

"Este un semnal catre potentiale alte cazuri din Romania si din statele membre. Nu exclud ca in perioada urmatoare sa se faca o analiza detaliata si asupra altor cazuri de privatizare", a afirmat Leonard Orban.

Intrebat de ce autoritatile romane nu au facut modificarile solicitate de Comisia Europeana in cazul Petrom, desi fusesera avertizate, Orban a spus ca "privatizarea Petrom s-a facut pe baza unei legi si probabil ca dificultatea de schimbare a ei a dus la aceasta solutie".

Petrom a fost privatizata in anul 2004, cand grupul austriac OMV a preluat 51% din pachetul de actiuni al companiei. In prezent, statul detine la Petrom, prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), 30,862% din actiuni. Actionarul majoritar, OMV, controleaza 51% din actiuni, iar ceilalti actionari sunt Fondul Proprietatea cu 9,887%, Banca Europeana Pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) cu 2,026% si alte persoane fizice si juridice cu 6,214%.

Reprezentantii Petrom au declarat ca statul roman nu are drept de veto asupra deciziilor din cazul Petrom, in conditiile in care detine 40% din pachetul de actiuni si are trei reprezentanti in Consiliul de Supraveghere, astfel ca Tratatul de aderare la UE nu a fost incalcat.

"In Consiliul de Supraveghere, deciziile se iau cu opt voturi din noua, iar in sedintele Adunarii Generale a Actionarilor (AGA), hotararile se aproba cu 75% din voturi. Aceasta din urma prevedere este valabila insa doar pana la 31 decembrie 2009", au declarat surse din Petrom. Astfel, potrivit surselor, statul roman nu poate avea drept de veto in cazul deciziilor luate in structurile de conducere ale companiei, atat timp cat din Consiliul de Supraveghere fac parte cinci reprezentati ai OMV, doi reprezentanti ai AVAS, o persoana din partea Fondului Proprietatea si un reprezentant al BERD.

La randul sau, fostul ministrul al economiei, Dan Ioan Popescu, sustine ca aceste prevederi din contractul de privatizare nu incalca tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, ci apara interesele statului roman. "Astfel de prevederi nu sunt practici uzuale in UE, dar asta nu inseamna ca incalca Tratatul de aderare. La momentul privatizarii am sustinut acest lucru in fata Comisiei Europene si am avut sprijinul OMV", a declarat, marti, pentru NewsIn, fostul ministru.

De la preluarea companiei romanesti, grupul austriac a fost atentionat in mai multe randuri de catre autoritatile din Romania cu privire la cresterea preturilor la carburanti, iar recent cu privire la faptul ca trebuie sa realizeze investitiile de mediu la care s-au angajat.