Banca Nationala este nemultumita de cresterea accelerata a creditelor in valuta, a declarat viceguvernatorul Cristian Popa. Acesta considera ca imprumuturile in devize alimenteaza si mai mult deficitul de cont curent si induc un dezechilibru in structura activelor si pasivelor bancare. Popa isi exprima increderea ca reducerea dobanzilor la creditele in moneda nationala se va constitui intr-un stimul pentru atingerea echilibrului intre finantarile in valuta si cele in lei.

Pozitia viceguvernatorului a fost exprimata in cadrul celei de-a treia editii a seminarului international Banking on Romania. Evenimentul, gazduit de celebra Bursa din Londra - London Stock Exchange -, a fost organizat de prestigioasa revista The Banker (membra a grupului de presa Financial Times) si Banca Comerciala Romana. Printre vorbitori s-au mai numarat presedintele si vicepresedintele BCR, Nicolae Danila si Dan Bunea, secretarul de stat in Ministerul Finantelor Nicolae Ivan si presedintele Central European Financial Services, Florin Pogonaru.

La sfarsitul sesiunii de comunicare, viceguvernatorul Cristian Popa a acordat un interviu in exclusivitate Saptamanii Financiare.

Domnule viceguvernator, Romania si-a propus sa adopte moneda unica europeana in 2012-2014. Bulgaria, in schimb, si-a luat drept tinta pentru introducerea acesteia anul 2010. De ce credeti ca e nevoie de atat de mult timp pentru trecerea la euro?

Dupa cum stiti, Bulgaria isi gestioneaza economia prin intermediul unui consiliu monetar, a carui caracteristica principala este credibilitatea data de cursul fix al levei fata de euro. Pentru autoritatile de la Sofia, singura sansa de iesire in bune conditii din acest regim de politica monetara, cu pastrarea credibilitatii, este adoptarea euro. Preliminar, si ei - impreuna cu toti ceilalti aspiranti la adoptarea monedei unice - trebuie sa petreaca minimum doi ani in mecanismul monetar european de tip 2 (ERM2), in care se va verifica si respectarea celorlalte criterii de la Maastricht, pana la adoptarea euro. O asteptare mai indelungata nu poate decat sa treneze dezavantajos lucrurile pentru o tara cu un aranjament dur al cursului de schimb fix, cum este consiliul monetar.

Romania insa nu cred ca are sens sa se compare cu Bulgaria, care are un alt sistem, ci cu tarile central-europene membre UE care, fata de momentele initiale, cand vorbeau despre adoptarea euro in 2008-2009, acum au alt orizont de timp, mai indelungat. Cehia, membra a Uniunii inca din 2004, va trece la euro dupa 2010, fiindca a realizat ca ajustarile necesare pentru a intra in ERM2, mai ales cele fiscale, cer timp si se dovedesc foarte dureroase. Orizonturile declarate de Polonia, Ungaria si Slovacia sunt similare celui gandit pentru Romania.
Am propus, deci, ca data de principiu a introducerii euro intervalul 2012-2014 din trei motive.

In primul rand, reformele structurale pe care trebuie sa le faca Romania sunt substantiale, si acestea se vor face nu doar inainte de integrare, pana in 2007, ci si cativa ani dupa aceea. Pentru a facilita realizarea functionala a acestor ajustari, cu un minimum de impact social, este necesara conservarea unei marje de flexibilitate a politicii monetare, in special a celei de curs. Guvernul sau guvernele care vor veni pot avea asigurata o fereastra de oportunitate pentru a realiza aceste reforme, care trebuie, in orice caz, intreprinse intr-un ritm realmente alert, calendarul propus de adoptare a euro servind drept motivatie in acest sens.
In al doilea rand, intrarile directe de capital investitional din Romania sunt deja substantial mai mari fata de perioada pana in 2003 si isi vor pastra aceasta tendinta, probabil, si dupa 2007.

Pentru a putea estima, chiar si cu aproximatie, un nivel de echilibru al cursului, relevant pentru determinarea paritatii fixe fata de care va fluctua cu +/- 15% cursul in cadrul ERM2, trebuie ca acest aflux masiv de valuta sa se consume in mare parte; numai dupa trecerea valului poti vedea nivelul marii.

In fine, al treilea motiv pentru care vom adopta euro la orizontul 2012-2014 este ca avem nevoie de progrese substantiale in convergenta reala si nominala fata de tarile membre UE, contand aici atat continuarea dezinflatiei, cat si cresterea economica sustenabila. Nu este de dorit un boom economic pronuntat, dar scurt, urmat de recesiune, ci o dezvoltare sustenabila. Sunt de preferat ritmuri de crestere moderate, dar sistematice, in defavoarea unora fulminante, pentru a evita caderi in viitor, adica mersul in zigzag, ca si pentru a mentine in mod rezonabil echilibrele mari ale economiei.

Vorbeati despre o fereastra de oportunitate. Dar oare economia n-a primit pana acum prea multe ragazuri de care n-a profitat? Toate procesele importante in care e angrenata Romania - integrare, denominare, liberalizarea contului de capital - au loc cu intarziere. Nu credeti ca ar fi fost mai potrivita o terapie de soc in locul acestei abordari graduale?

Nu cred ca BNR a abordat gradual denominarea. La contul de capital, abordarea noastra e cea care ofera minimum de riscuri, iar intarzierea din 2004 a reflectat dobanzile inalte existente in acel moment, evitandu-se astfel pericolul unor intrari masive de capitaluri speculative. Cat priveste dinamica adoptarii euro, exista un mesaj pe care l-am auzit, si formal si informal: UE doreste largirea eurozonei cu economii robuste. Din partea unor tari ca Spania, Portugalia, Grecia, invatamintele sunt clare privitoare la faptul ca, in momentul adoptarii euro, capacitatea de a reactiona prin politica monetara la socuri care pot fi specifice economiei romanesti dispare, intreaga povara fiind suportata prin nivelul activitatii economice si al ocuparii (adica recesiune si somaj).

Renuntarea la avantajul flexibilitatii cursului monedei nationale, poate mai putin important pentru o economie matura, inseamna pierderea unui atu important pe care sa-l folosim in situatii dificile pe o perioada definita; acest atu este cu atat mai insemnat, cu cat vorbim despre o economie ce se confrunta cu transformari rapide si de proportii, iar aderarea la UE va aduce cu sine accelerarea acestor transformari.

Sigur, nu putem utiliza la infinit aceasta flexibilitate, nu e in interesul nostru sa amanam procesul, ci doar sa folosim corect aceasta fereastra de oportunitate pentru stimularea reformei, chiar si pe termene mai stranse; sa putem facilita, repet, fara costuri sociale foarte mari, realizarea unor ajustari inevitabile, care pana acum n-au fost amorsate la potentialul de care Romania are nevoie. Adoptarea euro nu e doar prevazuta in aquis, ea va fi benefica Romaniei, inclusiv prin adancirea integrarii, mai buna alocare a resurselor si reducerea costurilor de tranzactionare, inclusiv prin disparitia riscului de curs.

Pentru toate motivele mentionate dorim existenta unei dezbateri publice cu privire la adoptarea euro in Romania, astfel incat sa existe un sprijin al publicului larg pentru acest proces, sa fie constientizate avantajele si costurile sale, iar dupa aderare fereastra de oportunitate a flexibilitatii cursului sa fie folosita cu adevarat pentru accelerarea reformelor structurale, fara a suferi amanari care sa dilueze procesul.

In concluzie, credeti ca inducerea unei deprecieri a monedei nationale in 2003, in locul acceptarii unei aprecieri, a fost o greseala?

Nu, cred ca circumstantele de atunci din Romania erau cu totul diferite de ceea ce se vede acum. Sfarsitul anului 2003 a adus cu sine o cerere sporita de valuta, reflex al unui deficit de cont curent in adancire, iar piata si-a spus cuvantul. Pe de alta parte, abia in toamna anului 2004 ne-am dat seama ca intrarile masive de valuta, vizibile inca din vara anului trecut, nu constituie un fenomen pasager, ci unul peren, BNR reactionand rapid in acceptarea necesara a unei flexibilitati sporite a cursului de schimb. Consecinta: intrarile sub-stantiale sunt un fenomen de durata, ce are legatura cu ameliorarea riscului de tara, cu imbunatatirea performantelor economice ale tarii si cu perspectivele sale de integrare europeana, care acum, desigur, au capatat inca mai multa consistenta prin semnarea tratatului de aderare. Asadar, ceea ce dv. numiti greseala noi calificam drept prudenta, intarita de dezvoltarile economice noi cu care ne confruntam.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri