Aproape toate intreprinderile "sanatoase", care au activitati in domeniul industriei alimentare, mestesugurilor sau agroturismului ar putea primi o finantare SAPARD. In speranta ca vor fi depuse mai multe proiecte, limitele conditiilor de eligibilitate au fost extinse la maximum de catre autoritati.

Motivul cascadei de facilitati este simplu: aproximativ 600 de milioane de euro mai trebuie contractati si cheltuiti pana in 2006. Adica mai mult de jumatate din intregul program SAPARD. Majorarea sumei maxime eligibile, micsorarea sumei minime, extinderea zonelor geografice sau adaugarea unor noi categorii de beneficiari sunt cateva din facilitatile adoptate in ultima parte a anului 2004. Cele mai importante se refera la majorarea plafonului maxim pentru procesatorii din industria alimentara si la redefinirea spatiului rural. Unele modificari constituie precizari tehnice sau legate de alinierea la anumite norme europene. Alte cateva, potrivit expertilor din domeniu, au rolul de a aduce anumite conditii din "zona gri", intr-o zona mai "limpede". In fine, mai exista initiative de facilitati care se afla "pe teava", urmand sa fie propuse spre aprobare in perioada urmatoare. Din aceasta categorie ar putea fi reducerea cofinantarii private pentru tinerii care realizeaza proiecte. "O asemenea masura ar putea fi implementata prin corelarea cu alte programe de sprijinire a tinerilor si prin colaborarea cu asociatii profesionale, patronale si ong-uri", spune Marian Stoian, consultant la Initial Advisory.

Referitor la garantarea de catre stat a creditelor pentru solicitantii de finantare, desi o problema delicata, este aproape o certitudine. Agentia SAPARD asteapta, conform oficialilor, doar OK-ul final al Delegatiei FMI care soseste saptamana aceasta la Bucuresti. Consultantii considera ca nu este neaparat cea mai buna solutie: "Decat sa se incarce bugetul de stat, ar fi mai bine sa se adopte o masura prin care solicitantii sa poata garanta creditele cu activele viitoare, pe care le vor obtine in urma derularii proiectului", adauga Stoian. Febra relaxarii conditiilor a cuprins Agentia SAPARD pe la mijlocul anului trecut, cand s-a inregistrat un ritm scazut de depunere a proiectelor eligibile si o viteza de melc la contractarea banilor. Cu toate acestea, pana au fost redactate facilitatile, pana au ajuns pentru aprobare la Comisia Europeana si inapoi, s-a facut toamna. Modificarile au intrat in vigoare spre sfarsitul anului 2004, unele chiar de la 1 ianuarie 2005. Primele efecte s-au simtit abia in luna decembrie. Potrivit lui Nicolae Istudor, ex-secretar de stat la Ministerul Agriculturii, efectul facilitatilor in cascada este evident. Daca in luna iunie se contractau proiecte de sapte milioane de euro, sase luni mai tarziu, suma a ajuns la 40 de milioane de euro. Un loc important il joaca realocarile de fonduri intre domenii. Subprograme privind instruirea personalului si silvicultura au pierdut aproape 100 de milioane de euro, pe cand submasuri precum procesarea carnii si laptelui au primit "suplimente" consistente.

Cate doua milioane de euro in plus pentru industria alimentara

Pentru anumite categorii de intreprinzatori, cum sunt producatorii de carne si lapte, importanta contractarii unei finantari va fi de acum vitala. Saptamana trecuta, autoritatile au dispus inchiderea a peste 2.000 de unitati, fiindca nu indeplinesc normele europene in domeniul sigurantei alimentare. Asadar, cu totii vor fi nevoiti sa realizeze investitii, inclusiv in modernizare si tehnologizare. In cadrul Masurii 1.1. a SAPARD, plafonul maxim al sumei care poate fi solicitata a fost ridicat la 4 milioane de euro. "Datorita acestei prevederi, intentionam sa ne extindem cu inca doua milioane de euro investitia in fabrica de procesare a pestelui, realizata tot cu fonduri SAPARD", spune Gheorghe Negrea, directorul societatii Ecofish din Bucuresti. Cresterea nivelului maxim al proiectelor a favorizat si o categorie aparte de intreprinderi agroalimentare. Fabricile de ulei, spre exemplu, au nevoie de investitii apreciabile. Daca si-au facut plinul in ceea ce priveste tehnologia, firmele pot cheltui pana la plafonul de patru milioane de euro pe activitati conexe, precum dezvoltarea mediului.

Pentru a nu defavoriza totusi micii producatori, a fost stabilit un plafon total pentru aceste proiecte de mare anvergura, la 25,6 milioane euro.

Unele zone urbane pot fi incluse in spatiul rural

Comuna Ciacova, din judetul Timis, a fost "promovata" in anul 2004 la rangul de oras. Aceasta are circa 7.000 de locuitori, iar principala activitate a populatiei este agricultura. "Stiti cum ne-au facut pe noi oras, cu hei-rup-ul. Noi suntem o comuna mai mare de la campie. Eram pe pozitia 55 la nivel national cu un proiect SAPARD pentru canalizare. Am fost si la cei de la SAPARD din Timisoara si nu au stiut sa ne spuna care este situatia noastra acum", spune primarul din Ciacova. Evident, acesta nu stia ca exista un ordin potrivit caruia poate sa treaca inapoi la spatiul rural, dar a spus ca se va interesa pe Internet. Aproximativ aceleasi probleme le-a semnalat Marinel Pasca, primarul orasului Recas, si probabil situatia este similara in cele cateva zeci de comune transformate peste noapte in orase, anul trecut. Ordinul nr. 173/2004 a fost gandit, potrivit oficialilor, pentru zonele urbane unde predomina anumite activitati eligibile in cadrul SAPARD. De exemplu, in Timis, este un singur abator care corespunde standardelor impuse. Aplicarea noilor dispozitii ar insemna pur si simplu blocarea productiei locale de carne si lapte.

Si micii fermieri pot avea acces la finantare

Daca pana acum valoarea totala eligibila pentru masura 3.1. "Investitii in exploatatii agricole" era cuprinsa, potrivit documentatiei disponibile, intre 10.000 si 500.000 de euro, modificarea adoptata de Agentia SAPARD prevede faptul ca suma minima pe care un fermier o poate solicita este de 5.000 de euro. Motivul: "pentru ca si micii fermieri sa poata avea acces la fonduri". Marian Stoian, consultant la Initial Advisory, considera ca "aceasta facilitate nu va avea un impact spectaculos pe termen scurt daca nu se gasesc si reale solutii de consiliere pentru fermieri". Logica este ca, la o suma de 5.000 de euro, un producator nu poate sa achizitioneze decat utilaje, de exemplu un tractor. Pentru ca investitia sa aiba impact, ea trebuie corelata cu alte actiuni, de microfinantare si constituirea de micro-proiecte, iar fermierii trebuie indrumati pentru a folosi banii in mod eficient. De asemenea, tot la masura 3.1. a mai fost adaugata o activitate eligibila: echipamente pentru procesarea resturilor vegetale. Motivatia este "completarea investitiilor eligibile pentru valorificarea resturilor vegetale din cadrul fermei".

Fermierii cu productie calamitata, eligibili

Pentru a veni in sprijinul micilor producatori agricoli, la conditiile de eligibilitate pentru masura 3.1. a fost adaugata mentiunea potrivit careia beneficiarul poate depune "un bilant din ultimii trei ani precedenti anului depunerii proiectului, in care productia nu a fost calamitata". Potrivit specialistilor, se poate demonstra din statistici ca in anul respectiv a existat seceta sau grindina, fenomene care au afectat productia, dar ca, in ceilalti ani, situatia fermierului a fost foarte buna.

Cheltuieli mai mici pentru procesatorii de cereale

Pana acum, solicitantii de finantari pentru submasura referitoare la industria de procesare de cereale trebuia sa asigure pana la 70% din valoarea proiectului. Modificarea procedurilor SAPARD ii scuteste pe acestia de 20 de procente din cofinantare. Mai exact, acestia pot acoperi numai 50% din valoarea proiectului cu resurse proprii, exceptie facand numai sectoarele de zahar si produse oleaginoase, unde cofinantarea privata ramane de 70%. Aceasta masura este bine venita deoarece, pana acum, au existat foarte putine proiecte in domeniul prelucrarii de cereale. De asemenea, tot pentru cereale, au fost facute cateva corectii tehnice pentru adoptarea acquis-ului comunitar.

Protocoale "pe bune" intre SAPARD si alte autoritati

La sfarsitul anului 2004, SAPARD a semnat protocoale cu Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentara (ANSVSA), Ministerul Sanatatii si Ministerul Mediului. Marian Stoian considera ca realizarea unei colaborari serioase intre aceste institutii este extrem de importanta. "Pana acum, se pare ca au existat cazuri in care ANSVSA semna pur si simplu avizele preliminare, iar la finalizarea investitiei, cand se realiza un control mai amanuntit pentru eliberarea autorizatiei de functionare, producatorul avea de suferit din cauza neregularitatilor constatate. Acum, reprezentantii Directiilor Sanitar-Veterinare verifica in amanunt toate conditiile legate de proiect, daca acesta corespunde anumitor standarde sau dimensiuni, si abia apoi semneaza avizul care este insotit de lista cu cerinte pentru fiecare proiect", spune Stoian.

Patru prevederi speciale pentru culturile de vita-de-vie

Trei dintre noile prevederi sunt mai degraba destinate clarificarii si sublinierii unor termeni: "infiintarea de plantatii pe suprafete noi ... prin achizitionarea de materiale...", introducerea notiunii de "reconversie" in cazul plantatiilor de vie, precizari referitoare la inregistrarea soiurilor in anumite cataloage. In plus, a fost adaugata activitatea de replantare a vitei-de-vie slab productive, pe langa cea imbatranita. Una din societatile care au demarat un proiect de replantare este Tohani SA. "Este vorba despre replantarea unei suprafete de 15 hectare cu soiuri nobile. Ne pregatim sa depunem dosarul pentru finantare si speram sa demaram proiectul in aceasta primavara", spune Gabriel Miron, directorul societatii. Acesta precizeaza faptul ca Tohani intentiona oricum sa replanteze suprafata respectiva, dar daca poate fi obtinuta si o finantare, cu atat mai bine. Compania Tohani a mai derulat un proiect SAPARD, de data aceasta fiind vorba despre investitii de un milion de euro, in cadrul unui combinat de vinificatie. Combinatul a fost inaugurat in luna noiembrie. Prevederea referitoare la reconversia plantatiilor de vita-de-vie este extrem de importanta pentru producatorii care doresc sa inlocuiasca, treptat, soiurile hibride cu soiuri nobile. Scopul este posibilitatea de a putea comercializa vinul si dupa integrarea in Uniunea Europeana, pe Piata Unica.

Clarificari referitoare la dimensiunea pensiunilor

Ideea de a-si deschide sau moderniza o pensiune agroturistica a avut trecere la micii intreprinzatori. Cateva noi precizari stabilesc exact dimensiunile pe care le poate avea o pensiune, pentru a fi eligibila. Astfel, "capacitatile de cazare prevazute a fi respectate de catre pensiunile turistice se vor incadra in criteriile de clasificare prevazute la Anexa nr. 1.5. la Normele de clasificare a structurilor de primire turistice, respectiv vor avea minimum patru camere (8 locuri) si pana la zece camere (20 de locuri)". Intre lunile iunie - octombrie ale anului 2004, au fost depuse 44 de proiecte la "Turism rural", insumand 3,5 milioane de euro, pe locul trei ca valoare totala a proiectelor depuse pe o submasura SAPARD. La submasura "Alte tipuri de activitati turistice in spatiul rural", se incadreaza si "Achizitia sau modernizarea barcilor fluviale si pontoanelor echipate si licentiate pentru transportul si cazarea turistilor". Un astfel de proiect a fost realizat si de catre firma Sincron din Tulcea. Directorul firmei spune ca a folosit la maximum posibilitatea oferita de programul SAPARD: "Am obtinut 82.000 de euro si am achizitionat echipamente. Proiectul nu a fost greu de realizat si avem de gand sa depunem si alte dosare pentru finantare". Firma Sincron detine doua hoteluri plutitoare, de doua si patru stele, in Delta Dunarii. Reprezentantii companiei sugereaza, pentru o mai buna derulare a programului, un sprijin mai sustinut din partea statului pentru redactarea proiectelor.

Sanse pentru cooperative si persoanele fizice autorizate

La extrema opusa marilor producatori de carne si lapte, cu investitii de cateva milioane de euro, se gasesc mestesugarii si persoanele fizice autorizate (PFA). Ultima categorie a fost introdusa in mod special in cadrul documentatiei SAPARD, pentru a sublinia faptul ca PFA, nu numai producatorii individuali cu care se confunda adesea, sunt incurajati sa depuna proiecte. Spre exemplu, in domeniul apiculturii. Asa a procedat, in Mahmudia, Ana Dumitru. Intreprinzatoarea s-a lansat intr-un domeniu complet necunoscut pentru ea si a cumparat 25 de stupi de albine, cu 2.500 de euro de la SAPARD. "M-am gandit in primul rand la mine, sa inlocuiesc toti indulcitorii din alimentatie. Apoi m-am gandit cum as putea castiga niste bani. Mi-am dat seama ca, pe piata Uniunii Europene, mierea de calitate, ecologica, va avea mare succes, asa ca am decis ca este o afacere buna", spune Ana Dumitru. Ei considera ca "orice roman serios, care are capul pe umeri, poate obtine o finantare, la valoarea minima, pentru PFA". Ana Dumitru spune ca si-a convins si prietenii sa incerce sa depuna proiecte la SAPARD. O alta prevedere noua se refera la introducerea, printre solicitantii eligibili, a cooperativelor de consum si cooperativelor mestesugaresti. Completarea s-a realizat "la cererile repetate", asa cum se precizeaza in documentatie, ale organizatiilor UCECOM si CENTROCOOP. Proiectele din partea acestora sunt asteptate in perioada urmatoare.

Fermele de vaci, in topul proiectelor financiare

Masura 3.1. "Investitii in exploatatii agricole" si in special submasura referitoare la fermele de vaci se afla pe primul loc in ceea ce priveste numarul de proiecte finantate in anul 2004. Printre modificarile efectuate in documentatia necesara solicitantilor, se numara scaderea sumei minime eligibile de la 10.000 la 5.000 de euro si precizarea: "pentru achizitia de animale, se va prezenta pedigree sau certificat de origine si productivitate". Ilie Luca, directorul societatii Luca Swin Prod, spune ca se pregateste sa depuna un proiect de finantare in cadrul acestei masuri. Cu banii pe care spera sa-i obtina de la Agentia SAPARD, fermierul intentioneaza sa achizitioneze aproximativ 200-250 de vaci de lapte. Asa cum au intuit si specialistii in domeniu, Ilie Luca nu este interesat de sume mici, spunand ca nici nu se gandeste la sume mai mici de 200.000 de euro. Pentru a se incadra in noile prevederi, achizitia trebuie realizata numai din anumite rase, detaliile despre acestea fiind disponibile la Birourile Regionale SAPARD. Luca Swin Prod a mai obtinut o finantare SAPARD, pentru o fabrica de procesare a carnii. Proiectul nu este inca incheiat, din cauza unor intarzieri la plata finantarii de catre autoritati. Ilie Luca spune ca nu va depune dosarul pentru o noua finantare inainte ca primul proiect sa fie finalizat. In corelatie cu incurajarea fermierilor de a depune proiecte pentru masura 3.1., investitiile in abatoare, de la masura 1.1. au fost trecute pe primul loc ca prioritate.