Dupa doar cateva luni, Romania s-a reintors la inflatia cu doua cifre. Scumpirile utilitatilor din aprilie au facut ca indicele preturilor de consum sa atinga o rata anualizata de 10%, fata de 9,3% la sfarsitul anului trecut. Evolutia inflatiei, care se asteapta sa lase urme si in preturile din aceasta luna si cea viitoare, va avea efecte asupra politicii de curs a BNR. Banca centrala ar putea fi obligata sa revina la vechea sa politica de folosire a cursului drept ancora antiinflationista, dupa mai multe saptamani consecutive in care euro a stagnat la 3,6, iar dolarul la 2,8 lei.

O astfel de masura s-ar putea evidentia spre finele lunii, urmatorul prag suport pentru euro putand fi cel de 3,55 lei. Cresterea leului ar urma sa fie alimentata de cumpararile mari facute la casele de schimb, bancare sau private, unde ajung banii celor care lucreaza in strainatate sau din vanzarile de bunuri imobiliare. Un rol important revine si economiei gri sau negre, care alimenteaza importurile tot mai mari.

Aici, intervine insa marea problema, prin adancirea deficitului comercial, fapt reflectat de aceea ca pe piata valutara cererea depaseste aproape zilnic oferta. De altfel, daca nu ar veni banii „capsunarilor“, cursul euro ar fi trebuit sa se mentina in jurul pragului de 4 lei, sau chiar mai sus. Intr-o astfel de situatie, este de preferat o usoara depreciere a leului sau mentinerea pe un palier stabil, cursul euro putand reveni spre 3,7 lei. O alta problema majora pentru cresterea economiei romanesti o constituie calimitatile naturale cu care ne confruntam in aceasta primavara.

O reducere a productiei agricole va conduce la marirea importurilor de alimente, devenind, implicit, un nou factor de presiune asupra deficitului comercial. In atentia BNR, se va afla si evolutia dolarului american. Daca la finele lui 2004 euro urca la 1,3669 dolari, vinerea trecuta el scadea la 1,2616 dolari, valoare care se mai intalnea in octombrie precedent. Intarirea bancnotei verzi ar putea avea efecte majore asupra balantei energetice, stiut fiind faptul ca aceasta se deconteaza in dolari.

Citeste si:

Minodora Budin, broker la Terra Consulting, atrage atentia ca „cei care au mizat in acest an pe dolar se pare ca vor avea profituri uriase. Paritatea euro/dolar a coborat sub pragul de 1,2750, scaderea datorandu-se datelor economice foarte bune anuntate de Statele Unite ale Americii. In privinta evolutiei viitoare a paritatii, prima zona de cumparare masiva se anunta in jurul pragului suport de la 1,2630 dolari, care ar putea fi urmata de o scadere cu circa un cent american. Dar cel mai puternic prag suport de testat, pe termen scurt, ramane cel de la 1,2460 dolari.

Acest nivel va fi mai greu de trecut, dar nu imposibil, el trebuind luat in calcul pe termen lung. In partea superioara, pragurile de rezistenta se regasesc la 1,2762, 1,2856, respectiv 1,2920 dolari/euro“.

Asteptari neconfirmate

La o luna de la liberalizarea unei parti insemnate a contului de capital, speculatiile si prognozele referitoare la valul masiv de „bani fierbinti“ nu si-au gasit raspunsul in piata valutara. In loc de o crestere a leului in piata valutara, se manifesta un echilibru foarte stabil intre vanzatori si cumparatori, intre intrarile si iesirile de valuta.

Astfel cursul leu/euro a evoluat lin intr-un interval zilnic de circa 200 unitati, respectiv 2 bani noi. Intr-o atare situatie, pentru urmatoarea perioada ne putem astepta ca una din fortele care tine euro in culoarul 3,6 – 3,63 lei sa cedeze, iar cursul sa se repozitioneze. Probabil ca evolutia negativa a inflatiei si a balantei comerciale va avea o oarecare influenta in aceasta chestiune.

Pe masura ce trece timpul, iar tendinta de scadere a monedei unice sub pragul de 3,6 lei nu se manifesta, devine tot mai probabil ca aceasta sa revina spre pragul de 3,7 lei. In timp leul romanesc si-a tras sufletul in lupta cu principalele valute, dolarul a reusit sa se intareasca fata de euro, paritatea coborand spre pragul de 1,25 dolari.