Printre tarile din fostul lagar comunist, Romania a avut cele mai slabe performante in ceea ce priveste reducerea inflatiei. Exista si „scuze“ pentru asta. Conditiile economice de la noi nu au permis bancii centrale sa se concentreze doar pe dezinflatie. Pina anul acesta, cind Banca Nationala a Romaniei poate pune toate tunurile pe cresterea preturilor.

Daca vrea sa faca parte din UE si sa adere la moneda unica europeana, Romania trebuie sa coboare cresterea anuala a preturilor la niveluri de 2-3%. Faptul parea o himera pina la sfirsitul anului trecut cind inflatia anuala a fost in premiera exprimata cu o singura cifra. Dupa virful din 1993, reducerea graduala a ratei inflatiei a stat sub semnul acordurilor dintre Romania si FMI. Rolul BNR a fost hotaritor. Economia reala a jucat insa feste dezinflatiei, pina in pragul incetarii de plati.
Ruptura din 1999

Acest an a reprezentat o ruptura intr-un trend descendent al inflatiei. Cu numai un an inainte, progresul in reducerea inflatiei a fost remarcabil. De la 151,4% in anul 1997, cind s-au liberalizat piata valutara si o serie de preturi anterior administrate, inflatia a atins 40,6% in anul 1998. Aceasta reducere nu a fost insa sustinuta de reforme ferme ale economiei reale. Rezultatul a fost un deficit al contului curent inrautatit, in conditiile in care s-a redus si produsul intern brut. Pe fondul crizelor financiare in desfasurare in Asia de sud-est si al aparitiei crizei financiare din Rusia, finantarea externa a Romaniei s-a diminuat. In plus, serviciul datoriei externe a Romaniei pentru anul 1999 se contura la nivelul maxim atins vreodata – 30% din totalul datoriei publice pe termen mediu si lung. Faptul a generat asteptari sumbre, anticipindu-se intrarea tarii in incapacitate de plata. Intr-o astfel de situatie, deprecierea leului nu avea alternative. In general, atunci cind moneda nationala se depreciaza, contribuind la restringerea deficitului de cont curent, presiunile inflationiste cresc.

Daca in luna septembrie 1998 cursul de schimb era supraevaluat cu circa 30%, in ultimul trimestru al anului s-a realizat o depreciere reala cu circa 10%. Aceasta orientare a fost continuata in primul trimestru al anului 1999, astfel incit pina in luna aprilie 1999, cursul real de schimb se mai depreciase cu inca 19%. Deprecierea masiva a determinat o reducere semnificativa a deficitului de cont curent, ceea ce a permis evitarea crizei financiare. Costul a fost o rata a inflatiei (54,8%) mai mare decit in anul 1998.

Citeste si:

Spre Europa cu grabire

Abia dupa anul 2000 putem vorbi despre un proces de dezinflatie bine conturat, care a pregatit terenul pentru schimbarea de politica monetara de la sfirsitul anului trecut. Apropierea momentului integrarii a grabit liberalizarea contului de capital, fapt ce a schimbat total datele problemei in ce priveste continuarea dezinflatiei. Inversarea de trend a cursului de schimb data de aprecierea leului, reducerea dobinzilor bancare deschid o noua etapa in lupta cu cresterea preturilor. Eliberata de alte responsabilitati, Banca Nationala este decisa sa puna toate tunurile pe inflatie.

Peste doua saptamini, Banca Nationala va anunta tinta de inflatie pentru acest an si un interval de variatie in jurul acestei tinte. Anuntul va marca trecerea la un nou regim de politica monetara numit tintirea inflatiei (TI).

Sa batem preturile-n cuie

Obtinerea unei inflatii joase si stabile pe termen lung este principalul scop al tintirii inflatiei. Este destul de dificil de dat o definitie noului regim de politica monetara, insa publicul din Romania va fi din ce in ce mai informat in aceasta privinta. Pentru ca reusita in tintirea inflatiei presupune un fel de pariu al Bancii Nationale cu publicul, miza fiind atingerea unei anumite tinte anuale de inflatie. Regimul de TI presupune „captarea“ increderii populatiei in capacitatea BNR de a cistiga pariul si de a domoli astfel asteptarile inflationiste.

Romania este pregatita pentru tintirea inflatiei, intrucit cele mai multe conditii avute in vedere pentru acest proces au fost indeplinite. Astfel, rata inflatiei a coborit la o singura cifra, s-a legiferat totala independenta a BNR, exista un istoric de succes privind dezinflatia care intareste credibilitatea BNR, sectorul bancar este sanatos si stabil. Totodata, BNR a inceput sa publice, inca din 2002, rapoarte bianuale despre inflatie, care devin trimestriale din acest an.