"Am facut o actualizare a cosului de consum si am ajuns la aproximativ 7,22 milioane de lei in luna iunie a.c. pentru o familie medie, in crestere cu aproximativ 11% fata de luna mai a anului trecut, cand valoarea cosului era de 6,5 milioane de lei", a declarat ieri Minel Ivascu, vicepresedintele BNS. Desi cresterea valorii cosului a fost de 11%, politicile fiscale si masurile luate de institutile statului abilitate au dus la o rata a inflatiei de numai 9,7% in perioada mentionata, ceea ce a facut ca populatia sa reduca ponderea produselor alimentare si nealimentare cu aproximativ 3,05% pentru a putea face fata cresterii preturilor la servicii, in special la gazele naturale, energie electrica, energie termica si apa, canal si salubritate.
Amintim ca la inceputul anului tarifele la gaze au fost majorate cu 5%, iar la energie electrica, cu 4,6%. Dar populatia a fost nevoita sa suporte o alta majorare a preturilor la gaze intervenita la 1 aprilie, de aproximativ 20%. "Cresterea preturilor administrate cu 1% a determinat in prima si in urmatoarele luni o crestere a indicilor produselor de consum cu 0,6%, din care: la gazele naturale cu 9,7%, energie electrica - 17,9%, energie termica - 9,8% si combustibil - cu 24%", ne-a explicat Steluta Enache, reprezentantul Departamentului Economic al BNS.
Varianta optimista pentru rata inflatiei - minimum 10%
Tinand cont ca, de la 1 iulie, autoritatile au decis alte majorari de preturi si tarife pentru utilitati, si anume la gaze cu 10,2%, la electricitate cu 5,6%, la energie termica cu 20%, si ca salariile bugetarilor au fost inghetate, reprezentantii BNS considera ca, fara interventii brutale ale Bancii Nationale Romane (BNR), tinta inflatiei stabilita de guvern la 7,5% ar putea depasi la sfarsitul anului 10%. In ceea ce priveste salariul minim net pe economie, Ivascu este de parere ca ar trebui sa ajunga la o valoare minima de aproximativ 60% din salariul mediu net pe economie. Totodata, exista o discrepanta majora (ecart) intre cel mai mic si cel mai mare castig salarial mediu brut, care a crescut de la 4,95, cat era in aprilie 2004, la 5,64, in mai 2005. Cu toate ca introducerea cotei unice de 16% a adus un plus de cateva sute de miliarde de lei la bugetul statului - potrivit autoritatilor, reprezentantii BNS spun ca introducerea cotei unice a generat o crestere a inegalitatilor dintre castiguri, Romania indreptandu-se spre un model de inegalitate a salariilor de tip sud-american. "Dintr-o analiza pe sapte ani, efectuata la nivel european, se poate observa o reducere constanta a inegalitatii, cu cateva exceptii, insa, si in acest caz, cresteri precum cea din Romania se mai inregistreaza doar in cazul Germaniei, de 4,6%, si in cazul Greciei, de 8,8%", a mai explicat Enache.
Cota unica favorizeaza doar 13% din salariati
La randul sau, vicepresedintele BNS considera ca "aceasta tendinta este daunatoare si reflecta o saracie a salariatilor cu venituri reduse. In loc sa reduca aceste inegalitati prin promovarea parghiei fiscale in concordanta cu prevederile politicii europene, guvernul a accentuat aceste inegalitati, prin introducerea cotei unice". Conform calculelor efectuate de reprezentantii BNS, introducerea cotei unice a condus la cresterea veniturilor pentru 586.000 de persoane, ceea ce inseamna aproximativ 13% din salariati, adica cei care au venituri in medie peste 15 milioane de lei. "Pentru cei 13% va plati insa restul de 87%, care vor trebui sa suporte inghetari salariale si cresteri de preturi, generate de o eventuala majorare a TVA", a mai mentionat Ivascu.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
