Forta de munca ieftina din Romania, dar si din alte state in curs de dezvoltare a „destabilizat“ piata muncii din Uniunea Europeana. Tara noastra se situeaza printre statele care au cel mai scazut nivel al salariului pe ora de munca - 0,7 euro (locul 41 in Europa, din 48 de state monitorizate). Inaintea noastra se afla Macedonia, Lituania si Bosnia Hertegovina. Cel mai prost platiti sunt salariatii din Republica Moldova, iar cel mai bine platiti sunt danezii, cu o medie de 14,5 euro pe ora.

Diferente mari

Polarizarea extrema a salariilor din Romania este redata de diferenta enorma dintre grilele de salarizare, dintre sefi si subalterni. Cele mai mici salarii orare sunt platite lucratorilor din domeniul serviciilor, in timp ce presedintii de companii si managerii au cele mai ridicate retributii. La un nivel mediu se situeaza salariile directorilor generali si ale sefilor de departamente din cadrul firmelor, care sunt remunerati cu aproape 3 euro pe ora. Valoarea maxima ajunge la 23 de euro pe ora, in cazul presedintilor de companii multinationale.

Politica UE

Citeste si:

Ideea limitarii imigratiei a tinut capul de afis in campania adversarilor Constitutiei Europene. Confruntate cu fluxurile de lucratori clandestini, cu cresterea somajului si cu fenomenul de imbatranire a populatiilor, guvernele tarilor din Europa occidentala iau tot mai multe masuri impotriva strainilor aflati in cautare de locuri de munca. De altfel, in multe dintre statele UE a fost inasprita legislatia privind imigrantii, iar patronii care vor continua sa-i angajeze risca amenzi usturatoare. Singurii favorizati sunt muncitorii cu inalta calificare, statele din Vest confruntandu-se cu o acuta lipsa de personal specializat.
Potrivit unui studiu realizat de „Observatorul european al fenomenelor rasiste si xenofobe“, majoritatea locuitorilor UE doresc restrictionarea imigratiei in cele 25 de tari membre. Aproape 60% din populatia celor 15 state „vechi“ ale Uniunii exprima aceasta parere, fata de numai 42% in cele 10 care au devenit membre in mai 2004.

Tari „inchise“

Franta, Suedia si Danemarca sunt statele europene cele mai restrictive in privinta afluxului fortei de munca din Est. Franta, teoretic, a suspendat imigratia economica inca din 1974, cu mici exceptii privind indeosebi studentii straini si lucratorii care au in prealabil un contract de munca. Cu toate acestea, 25.000 de straini au intrat anual in tara cu un titlu de sejur legat de existenta unui contract de munca. Alte tari, precum Germania (care la ora actuala are inregistrati peste 5 milioane de someri) si Marea Britanie, au ales calea „imigratiei“ selective, ce nu permite patrunderea „elementelor care constituie o povara pentru societate“.