Astazi ar trebui sa intre in vigoare o odonanta de urgenta prin care Guvernul a injumatatit primele acordate din bugetul statului pentru conturile de economii a caror destinatie finala era cumpararea, construirea, sau repararea unei locuinte. Textul Ordonantei care modifica Legea 154, va mai suferi, pe cat se pare, alte modificari, o data cu intrarea sa pe agenda de lucru a comisiilor parlamentare.

Intre momentul adoptarii textului final al legii si cel al aparitiei modificarilor initiale, banca si clientii sunt paralizati. Pe de o parte, banca trebuie sa investeasca bani frumosi pentru a-si convinge clientela ca oferta ciuntita este inca intersanta. Pe de alta parte, potentialii doritori de case cumparate prin acest sistem, se tem ca statul isi va modifica, din nou regulile.

Un sondaj printre clienti si cei 4.000 de agenti de vanzari ai Raiffeisen-Banca pentru Locuinte, singura care vinde acest tip de contracte de economii, a aratat ca, principala ingrijorare a acestora este ca statul nu va da banii promisi, a dezvaluit ieri presedintele bancii, Ionut Costea. „Este dreptul statului sa ia orice decizie doreste in chestiunea cheltuirii banilor publici. Trebuie insa sa tina cont de faptul ca lipsa transparentei si schimbarea regulilor peste noapte altereaza mediul economic“, a spus Costea.

Chiar daca statul a taiat la jumatate ajutorul, elementul esential al ofertei era dobanda fixa anuala de 6% pe tot parcursul contractului, situata sub eventualele oferte viitoare ale pietei bancare, a spus Costea.

Potrivit Legii 541 din 2002, statul platea o prima anuala echivalenta cu 30% din suma economisita intr-un an de un client intr-un cont de economii pentru locuinte, nu mai mult de echivalentul unui salariu mediu anual. Incepand de astazi, statul ofera o prima de 15% din suma economisita si scade si limita maxima, de 200 euro, cat era echivalentul in moneda europeana al salariului mediu pe 2004 (8,1 milioane lei), la 100 de euro.

Ministerul Transporturilor, care initiat modificarea Legii 541, a dorit probabil sa stimuleze tinerii si familiile cu mai multi copii si a marit suma limita, pana la 130 de euro, in cazul unor clienti cu varste sub 35 de ani si cu trei sau mai multi copii in intretinere.

Senatorii din comisia de specialitate au modificat sumele limita fixate de ordonanta, majorand subventia de 130 euro, la 150 de euro, a spus Varujan Vosganian.

Bancherii de la Raiffeisen au cerut parlamentarilor sa modifice si termenul de la care se va aplica taierea sumelor date de stat, sugerand sa fie amanata intrarea in vigoare a masurilor la 1 ianuarie 2006.

Intre timp, banca si-a facut socoteli legate de adaptarea la noile norme. Intr-o prima faza, va trebui sa cheltuiasca 350.000 de euro, din care 150.000 euro numai pentru schimbarea programului informatic.

Introducerea stimularii tinerilor si a familiilor cu mai multi copii prin acordarea unor bonusuri de cateva zeci de euro este dificil de aplicat in practica, admite Costea. Ba, chiar creeaza situatii hazlii.

Asa cum fusese desenat initial, un contract de economii pentru finantarea cumpararii unei locuinte putea fi incheiat in numele unui copil minor, explica anul trecut Hans Jorg Schmid, director in banca.

Mai mult, fiecare membru al unei familii putea incheia cate un contract cu banca si putea primi astfel o prima de la stat, chiar daca numai unul dintre membrii familiei vireaza banii in conturile de economii, preciza Schmid. Cum se va reformula oferta pentru acest tip de contract de economii, ramane o problema pentru clientii actuali si potentiali ai bancii.

Clientela actuala a Raiffeisen „Banca pentru Locuinte“ este in majoritate formata din persoane cu venituri mici, care economisesc, in medie, un milion de lei vechi pe luna si doresc o finantare finala de 200-300 milioane lei vechi, spun oficialii bancii.

Sumele care le vor fi taiate din ajutor, nu sunt mari, insa sunt esentiale pentru oamenii cu venituri modeste. Bancherii spun ca pierderea cea mai mare este aceea de perceptie. Ei cred ca nu va fi usor sa reia o campanie de relansare a produsului, in conditiile in care clientela actuala e nervoasa.

„Produsul nu e atractiv pentru suma data de stat, ci pentru ca ofera un credit ipotecar cu o dobanda fixa de 6% in lei. E greu de crezut ca in viitor alte banci se vor apropia rapid de aceasta dobanda.

In plus, lumea ia o dobanda de 3% pe un cont curent, ceva mai mult decat ofera restul bancilor“, spune Costea.

Toata aceasta tevatura se face de dragul unui buget auster. „Sumele estimate a se plati din bugetul statului se reduc astfel de la 6 milioane euro, la 4,5 milioane euro“, ne-a declarat senatorul liberal Varujan Vosganian, seful comisiei specializate din Camera superioara a Parlamentului.

Subventionarea unei parti a dobanzii de catre stat este o metoda larg aplicata in toate statele europene.

Una dintre conditiile esentiale ale reusitei unui astfel de program, destinat sa rezolve dificila problema a locuintelor, este mentinerea conditiilor initiale timp de cel putin trei ani si anuntarea din vreme a schimbarilor. Si alte tari si-au limitat cheltuielile cu acest tip de subventii la 1% din buget, admite Costea, dar, adauga acesta, la noi suma care ar fi trebuit alocata reprezenta 0,02% din buget