In prezent, desi economia româneasca este programata sa creasca intr-un ritm mai accelerat decât in majoritatea tarilor din Europa, iar consumul intern a explodat, punând presiune si pe inflatie, la bugetul statului nu sunt sume suficiente pentru sustinerea investitiilor centralizate. In plus, predictibilitatea evolutiei economice este redusa, in conditiile in care guvernul si Banca Nationala a României (BNR) si-au revizuit destul de mult tintele macroeconomice. In aceste conditii, estimarea pentru rata inflatiei a fost majorata de la 7% la 7,5%. Acest puseu inflationist poate fi pus pe seama cresterilor de preturi la utilitati si pe seama majorarii pretului petrolului. De altfel, estimarile de la inceputul acestui an ale BNR indicau o calmare a pretului titeiului pentru 2005 si o capacitate superioara a pretului la produsele alimentare de a actiona ca o ancora anti-inflationista. Dragos Cabat, CFA si manager politici creditare la UniCredit România, afirma ca este foarte posibil ca majorarile viitoare la preturile administrate precum si influenta costurilor cu energia si transportul asupra productiei bunurilor de larg consum sa poata “impune” o noua ajustare a tintei inflatiei catre 7,9%-8,2%. In aceste conditii, tinta de 6,5-7% se va putea realiza abia anul viitor.

La ora actuala BNR se bazeaza destul de mult pe aprecierea cursului de schimb ca stabilizator al preturilor. In paralel, ieftinirea relativa a produselor de import si expansiunea creditului de consum duc la o inflamare excesiva a importurilor. O situatie interesanta si demna de observat in cazul pietei românesti este aceea ca importurile sunt reprezentate inca in mica masura de bunuri de capital, fiind preponderente bunurile de consum. In schimb, exporturile se bazeaza in continuare pe produse cu valoare adaugata mica, iar avansul acestora s-a temperat destul de mult. Recent, deficitul de cont curent a fost estimat de guvern la 7,75% din produsul intern brut (PIB), ceea ce reprezinta o diferenta destul de mare fata de tinta propusa initial, de 6,9%. “Dar exista sanse reale ca acesta sa depaseasca 8%, daca supra-aprecierea leului va continua”, precizeaza Cabat.

In ceea ce priveste cresterea economica, nivelul de 6% negociat de oficialitati cu Fondul Monetar International (FMI), fata de pragul anterior de 5,5%, este unul dintre cele mai importante obiective pentru România. De altfel, nivelul PIB joaca un rol foarte important in ceea ce priveste deficitul de cont curent si cel bugetar. Astfel, cu cât cresterea economica este mai mare, cu atât tintele de deficit devin mai relaxate. Specialistii din piata sunt de parere ca pentru acest an tinta de crestere economica va fi atinsa, daca nu chiar depasita, desi in 2005 ritmul de crestere a PIB este mai lent decât in 2004. Ca structura a PIB, este asteptata in acest an o reducere a contributiei agriculturii la formarea PIB, fata de anul trecut, considerat foarte favorabil pentru productia agricola. In plus, activitatea de investitii va ramâne la un nivel redus in comparatie cu nevoile interne. “Pe termen mediu, o crestere anuala de 5-5,2% este absolut necesara pentru reducerea decalajului fata de Uniunea Europeana. In aceste conditii, reducerea ratei inflatiei in urmatorii ani va fi foarte dificila si va necesita schimbari structurale in economie”, precizeaza Cabat. Scenariul cresterii economice sustenabile este coerent in conditiile in care rata somajului scade sub 6%, nivel inregistrat in prezent. Cu toate acestea, imaginea “roza” a somajului scazut din România trebuie ajustata cu forta de munca din strainatate. Iar rezolvarea acestei probleme va veni in timp, datorita investitiilor straine directe, care vor permite repatrierea fortei de munca din strainatate si absorbirea ei in România.