"Este greu de prognozat cresterea economica. Va fi cu siguranta o descrestere foarte puternica la nivelul intregii Europe, inclusiv al Europei Centrale si de Est, si va putea fi vazuta o deteriorare fata de prognozele anterioare", a declarat reprezentantul Romaniei la Fondul Monetar International (FMI), Mihai Tanasescu, citat de NewsIn.

"Cresterea economica a Romaniei in 2009 este pe plus, sigur, dar va fi o descrestere ampla fata de nivelul de aproape 8% de anul trecut", a adaugat Tanasescu. El a adaugat ca acesta este semnalul clar ca nimeni nu scapa de o asemenea criza.

Unele institutii financiare internationale mizeaza insa pe cresteri mai mici, de circa 1% si nu exclud chiar o restrangere a economiei, chiar daca aceasta nu va implica neaparat o recesiune tehnica, ce implica o scadere a produsului intern brut pentru doua trimestre consecutiv.

Prognoza Comisiei Europene pentru un deficit bugetar de 7,5% din PIB nu e reala

Potrivit prognozei publicate luni de catre Comisia Europeana, Romania va inregistra o incetinire a cresterii economice pana la 1,75%, in timp ce deficitul bugetar se va adanci la un nivel record de 7,5% din produsul intern brut. Comisia Europeana a mentionat, insa, ca nu a inclus in prognoza sa masurile anuntate de guvernul Boc de reducere a deficitului bugetar, pentru ca nu au fost inca adoptate.

"Nu cred ca prognoza de 7,5% e reala. Important e, insa, cum se vor implementa masurile anuntate de guvern si cred ca acestea vor duce la scaderea deficitului bugetar", a comentat Tanasescu prognoza CE.

El a adaugat ca, pana acum, considera ca "Romania a luat toate masurile necesare pentru a avea un buget mult mai echilibrat decat in 2008, dar trebuie sa fie si implementat pentru a putea fi vazute efectele", a comentat Tanasescu.

Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza, in ultima proiectie publicata luni, ca economia Romaniei va creste cu 2,5% in 2009, nivelul fiind deja luat in calcul de Guvern in proiectiile bugetare. CNP considera ca produsul intern brut al Romaniei a crescut anul trecut cu 7,9%, pana la 513,175 miliarde lei (139,35 miliarde euro), avansul fiind usor superior celui luat in calcul de Guvern si de Comisia Europeana, de 7,8%.

Cat priveste analistii economici, parerile sunt impartite, opiniile acestora osciland intre o crestere cu circa 2% a PIB-ului si o scadere cu 3,5% a economiei romanesti. Cu toti asteapta, insa, sa vada cum va reusi noul guvern sa tempereze deficitul bugetar la mai putin de 5% din PIB.

Citeste si:

"Deficitul de cont curent va ajunge probabil la 10% din PIB in acest an, care va reflecta o descrestere cu cel putin 3 puncte procentuale fata de nivelul de anul trecut, ca efect al deprecierii leului si al crizei", care a dus atat la scaderea exporturilor, cat si a importurilor, a mai spus Tanasescu.

Tanasescu a mai spus ca, in astfel de momente, este esential ca rezerva internationala a Romaniei sa nu scada, ci pe cat posibil sa creasca, ceea ce limiteaza posibilitatea bancii centrale de a interveni pe piata valutara sa ajute leul.

Guvernul trebuie sa calculeze exact deficitele, ca sa stie la ce fel de credite sa apeleze

Reprezentantul Romaniei la FMI a atras atentia ca guvernul trebuie sa stabileasca, in prezent, dimensiunea deficitului intern si a celui extern, pentru a vedea "de unde ar fi mai bine sa ne finantam", mai ales ca e de asteptat ca investitiile straine directe sa fie mai mici in acest an.

"In saptamanile urmatoare vor trebui cumulate foarte multe date, atat din sectorul public, cat si din cel privat, de la banci, datoriile companiilor", a explicat Tanasescu si a adaugat ca la sfarsitul vizitei pe care o vor face reprezentantii FMI in Romania la sfarsitul lui ianuarie vor trebui sa aiba "o imagine mult mai clara despre economia Romaniei".

El a precizat ca acordul cu FMI este vazut intotdeauna ca o ultima solutie, asa cum s-a intamplat si cu alte tari central si est europene, precum Ungaria, care a cerut mai intai ajutor de la institutiile europene si abia pe urma a apelat si la FMI, pentru ca Fondul impune anumite conditii macroeconomice, care stanjenesc de obicei guvernele in deciziile pe care le iau.

Ungaria a obtinut pe 28 octombrie 2008 un sprijin financiar exceptional de 20 miliarde euro de la FMI, Uniunea Europeana si Banca Mondiala, dupa ce obtinuse deja 5 miliarde euro de la Banca Centrala Europeana (BCE), la jumatatea lunii octombrie.

Alte tari din regiune, precum Ucraina, Belarus si Serbia, au apelat de asemenea la finantare de la FMI in ultima perioada.

Luni, directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, s-a aratat ingrijorat ca tot mai multe tari vor avea nevoie de sprijin financiar din parte Fondului, in contextul crizei financiare mondiale. "Ma tem, si sper sa nu se intample asa, ca tot mai multe tari, nu numai din Europa de Est, vor avea nevoie de sprijin", declara Strauss-Kahn, intr-un interviu acordat BBC.