Exporturile realizate de agentii economici pe primele cinci luni ale acestui an au fost de zece miliarde de euro. Valoarea acestora este cu 16,6 % mai mare comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Ceea ce previzionasera specialistii, inca de acum un an, s-a transformat in realitate: structura exporturilor s-a modificat, locul lohn-ului de produse textile fiind luat de lohn-ul cu piese auto. Produsele de imbracaminte sunt inca in topul bunurilor exportate, dar volumul productiei scade. In schimb, volumul pieselor auto realizate in lohn creste intr-un ritm foarte dinamic.

“A avut loc o scadere a productiei industriei usoare, ca urmare a restrangerii cererii externe sub impactul liberalizarii comertului cu produse textile din China, precum si din cauza accentuarii tendintei de delocalizare a activitatilor de prelucrare activa din Romania catre alte tari cu costuri mai reduse ale fortei de munca”, declara Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP). Pe primul trimestru, productia de textile s-a redus cu circa 5,6%, din care cea de imbracaminte, cu 17%, iar cea de incaltaminte, cu 12,2%. Ghizdeanu spune ca pentru anul viitor, in cel mai bun caz, vom asista la o stagnare a exporturilor la textile, si la o crestere la subansamble auto.

Producatorii din industria textila confirma faptul ca sectorul se confrunta cu probleme reale, dar ei le pun pe seama aprecierii leului. “Principala cauza a scaderilor de productie si a falimentelor din industria textila este scaderea euro. Cand ai manopera negociata pe curs, normal ca ai pierderi. Apasarea este data de imposibilitatea de a corela costurile cu ce incasezi”, zice Gabriel Muraru, patronul Dinasty.

Presedintele Comisiei Nationale de Prognoza sustine chiar ca majorarea valorica a exporturilor, cu 16,6%, nu putea fi obtinuta fara o crestere a competitivitatii externe. Mai mult chiar, Ghizdeanu crede ca a avut loc o modificare a structurii exporturilor catre produse cu castiguri de pret mai mari, care ofera un prim raspuns asupra cresterii exporturilor, desi leul s-a apreciat. Laurian Lungu, economist, Grupul de Economie Aplicata (GEA), crede ca este normal sa creasca competitivitatea atata vreme cat este nevoie sa creasca salariile. “Competitivitatea se reflecta in salarii. Este firesc, atunci cand tu ai salarii pe undeva pe la o zecime din media Uniunii Europene, sa mai cresti, pentru ca ai de unde”, mai spune Laurian Lungu. Probleme cu cursul au mai avut si industria materialelor de constructii, productia agroalimentara si industria lemnului. “Am avut o perioada destul de grea. Pana si clientii foarte mari si-au amanat comenzile, din cauza aprecierii leului”, isi aminteste un producator din industria lemnului despre primele luni ale anului.

Pe partea importurilor, asistam la o crestere a volumului tehnologiei importate. Tendinta este data de necesitatea atingerii unor standarde de calitate europene de catre producatorii autohtoni, pe de-o parte, si reflecta aportul dat de investitiile straine, pe de alta. Daca pentru exportatori cursul a fost o pilula amara, pentru importatorii de tehnologie s-a dovedit o pastila efervescenta. “Anul acesta, tehnologia ne costa cu 13% mai putin decat anul trecut. Noi cumparam tehnologie oricum, dar acum e mai ieftin”, spune stefan Padure, director de vanzari la grupul de firme Angst. Firma a facut o investitie in tehnologie de doua milioane de euro, ceea ce a crescut productivitatea, de la inceputul anului si pana acum, cu 40%.

Dar acesta un exemplu de management de succes, pentru ca nu peste tot cresterile de productivitate sunt asa de spectaculoase. “Sunt unele domenii – energetic, agricultura, unde aportul de tehnologie cere timp pana se transforma in castig de productivitate. In plus, depinde foarte mult si de managementul firmelor, pentru ca este vital ca tehnologia sa se duca acolo unde se realizeaza mai rapid cresterea de productie”, spune Laurian Lungu, GEA. Pe viitor, tendinta este de continuare a importurilor de tehnologie, mai ales ca fondurile structurale vor intra ca import de tehnologie, pentru ca proiectele cu finantare europeana vor presupune cumpararea de aparatura din strainatate. In aceste conditii, deficitul balantei comerciale (FOB/CIF) va fi sustenabil.

Deficitul FOB/CIF este prognozat sa creasca cu 1.000 de miliarde de euro la finele lui 2006 si cu 700 de milioane de euro in 2007.

Citeste si:

Ce vindem la export

Asa cum se poate observa, produsele textile sunt, in continuare, pe primul loc, dar producatorii nu mai au suflu, iar constructia unui brand propriu ia prea multi bani (in jur de trei milioane de euro) si timp. Nici aportul de tehnologie nu i-a ajutat prea mult pe producatorii din industria textila. In schimb, incepe sa se dezvolte lohn-ul pentru piesele auto, investitorii fiind atrasi indeosebi de mana de lucru calificata.

Sursa: INS

Prognoza estimeaza o crestere economica de peste 6,5%

Comisia Nationala de Prognoza estimeaza ca anul acesta vom ava o crestere economica de cel putin 6,5%. Asta desi, daca ne uitam la resursele de crestere, remarcam ca productia industriala pe primul semestru a crescut cu numai 4% fata de primul semestru de anul trecut. In plus, tendinta este descrescatoare. si spunem asta intrucat pe primul trimestru am avut o crestere a productiei de 5,3%, pentru ca, mai apoi, sa asistam la o incetinire a ritmului de crestere, pentru ca, in luna iunie, productia industriala sa ajunga sa scada cu 0,8%.

Buletinele de Conjunctura ale Grupului de Economie Aplicata si cele ale BNR afirma ca tendinta descrescatoare va continua. In plus, inundatiile au produs pagube foarte mari si se estimeaza ca preturile la produsele agricole vor exploda pana la finele anului.

In schimb, Comisia Nationala de Prognoza spune ca, in cazul in care se va mentine calendarul actual de reconstructie a zonelor afectate de inundatii si se va intensifica procesul investitional, cresterea economica va depasi 6,5%. “Din punctul de vedere al cresterii economice, inundatiile au o influenta negativa asupra productiei agricole. Dar, procesul de reconstructie a infrastructurii deteriorate si a locuintelor distruse va reprezenta – prin mobilizarea de resurse private si bugetare, o intensificare a activitatii de constructii si, corespunzator, a cererii catre productia nationala”, spune Ion Ghizdeanu, presedintele CNP.

Prognoza spune ca veniturile populatiei vor fi utilizate cu deosebire pentru reconstructie sau pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata. “Acest fapt poate determina o imbunatatire a raportului dintre investitii si consum”, mai spune Ghizdeanu.