Reparatii de strazi, retele noi de apa, canalizare si gaze, extinderea iluminatului public, reabilitarea cladirilor istorice, lucrari la scoli sau spitale. Astfel de investitii au putut fi demarate de primari in ultimii ani, odata ce bancile au inceput sa acorde credite in conditii mai bune. Entuziasmul contractarii de imprumuturi si emiterii de obligatiuni municipale se apropie insa de final, chiar daca nevoia de investitii ramane ridicata, ca si necesitatea asigurarii unor cofinantari pentru a accesa fonduri europene. Legislatia actuala nu permite autoritatilor locale sa se indatoreze peste limita a 20% din buget, plafon pe care mai multi primari sunt pe punctul de a-l atinge.

“Un proiect de act normativ, sustinut de noi, urma sa majoreze plafonul pana la 40%, diferentiat pe tipuri de unitati administrativ-teritoriale. Guvernul a aprobat insa o majorare doar pentru Bucuresti”, spune Cristian Anghel, primarul din Baia Mare si presedintele Federatiei Autoritatilor Locale. Reticenta Executivului a fost explicata de premierul Tariceanu prin teama ca anumite orase ar putea intra in incapacitate de plata, iar bugetul de stat va plati in locul lor, obligatiunile municipale avand garantie guvernamentala implicita. “Sunt foarte multe orase care nu au capacitatea administrativa de a gestiona corect aceste investitii”, a spus Tariceanu.

Plafonul de indatorare de 20% nu face insa nici o diferenta intre orase. “Orase ca Oradea, Cluj sau Timisoara au fara probleme o capacitate de imprumut pana la 35% din buget. Studiile de rating o arata”, spune primarul Oradei, Petru Filip. Pe de alta parte, nici o banca nu va imprumuta, fara garantia statului, un oras lipsit de capacitati administrative dincolo de 1% din buget, chiar daca, teoretic, legea ii permite sa mearga pana la 20%. La Oradea, varful de plata la imprumuturi, in 2005-2006, ajunge la 19,5% din buget. Orasul poate lua acum credite doar cu scadente mai indepartate, in anii cu sarcina mai mica a datoriei. Cel mai recent (100 milioane RON, pentru strazi si tramvaie) a fost obtinut de la BCR pe 20 de ani, cu 10 ani perioada de gratie, astfel incat plata principalului sa inceapa in 2015. “Ne-ar mai trebui 160 milioane RON pentru extinderea retelei de apa si canalizare, dar plafonul de indatorare ar trebui sa se extinda la 35%”, spune Filip.

In orasele mici, problema finantarii investitiilor din surse proprii, fara imprumuturi, este chiar mai dificila, bugetele abia facand fata cheltuielilor curente. “In ultimii ani, descentralizarea ne-a adus responsabilitati in plus pentru scoli, spitale, politie comunitara sau evidenta populatiei, fara a ne transfera si toate resursele necesare”, arata Ionel Chirita, primarul Harsovei si presedintele Asociatiei Oraselor din Romania. La Harsova, care are un buget de doar 2,3 milioane RON, existenta plafonului de 20% a decis castigatorul in licitatia pentru obtinerea unei linii de credit de 1,5 milioane RON ce urmeaza a fi folosita pentru a cofinanta proiecte cu fonduri europene. “Oferta Raiffeisen, care limita perioada de rambursare la sase ani, ne crea un grad de indatorare de aproape 20%. A castigat BCR, care percepe dobanda de 9,56% pe an, dar accepta o perioada de 15 ani”, spune Chirita.

Diferentierea oraselor in functie de capacitatea de gestionare a unor plafoane mai mari de indatorare este dificil de facut fara auditarea situatiei fiecaruia. Incerta ramane chiar situatia gradului de indatorare in fiecare localitate din tara, neexistand o analiza centralizata completa.

Timisoara a revenit chiar anul acesta pe piata obligatiunilor municipale, cu o noua emisiune. Orasul deruleaza si programe internationale, numai pentru Strategia Zonei Timisoara 2000-2007 fiind necesare investitii de 5,6 miliarde euro

Primarii si Guvernul vad lucrurile diferit

• In prezent, autoritatile locale pot contracta imprumuturi pentru care rambursarile anuale nu trebuie sa depaseasca 20% din bugetul local.
• Plafonul maxim de indatorare ar urma sa fie majorat, potrivit unui proiect de act normativ sustinut de primari, diferentiat pe tipuri de unitati administrativ-teritoriale astfel: pana la 25% in cazul comunelor, pana la 30-35% pentru orase si pana 40% pentru municipii.
• Proiectul are sustinerea Ministerului Administratiei si Internelor, insa Ministerul Finantelor ramane reticent.
• Subiectul a fost discutat la inceputul lunii de catre Guvern, care a aprobat majorarea plafonului doar pentru Bucuresti.
• Pentru fiecare imprumut trebuie solicitat avizul unei comisii din cadrul Ministerului Finantelor, care trebuie sa verifice ca nu se depaseste plafonul de indatorare. Executivul vrea sa isi extinda controlul asupra imprumuturilor autoritatilor locale, in sensul de a avea un cuvant de spus si in privinta “oportunitatii” unei anumite investitii.