Noua Lege a evaziunii fiscale intrata astazi in vigoare era initial anuntata ca o inasprire a legislatiei in domeniu. In campania electorala, se promitea asimilarea evaziunii fiscale cu criminalitatea financiara, urmand ca aceasta sa intre asadar in categoria infractiunilor de Drept penal. Cu toate acestea, de la vorbe la fapte, lucrurile s-au mai schimbat. Noua lege se bazeaza pe principiul ca e mai bine ca statul sa colecteze bani la buget decat sa-l trimita pe evazionist la puscarie. Astfel, daca un evazionist se limiteaza sa pagubeasca statul cu doar 100.000 de mii de euro si plateste integral, pana la primul termen de judecata, prejudiciul cauzat, el risca doar o amenda. Daca suma este "doar" de 50.000 de euro, el scapa numai cu o sanctiune administrativa.

In plus, in cazul oricarei evaziuni fiscale, daca inculpatul plateste, pana la primul termen de judecata, integral prejudiciul cauzat, pedeapsa se reduce automat la jumatate. "S-a mers pe ideea ca prefer sa fiu cu bani in trezorerie decat cu omul in puscarie", a declarat ieri, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), Sebastian Bodu. "Oricum aceasta prevedere nu se aplica decat o data. Daca fapta se repeta, clementa nu se mai aplica", a afirmat presedintele ANAF. Bodu are partial dreptate in acest sens, legea prevazand ca actul de clementa se aplica numai daca faptuitorul nu a mai savarsit o astfel de infractiune in ultimii cinci ani. Astfel, se poate spune ca este legal sa nu platesti biruri in valoare de 100.000 de euro la stat din 5 in 5 ani, in cel mai rau caz, in cazul in care esti gasit vinovat, riscand doar o amenda. Initial, suma propusa de Guvern, si adoptata de Senat pentru clementa a fost de 50.000 de euro, deputatii fiind cei care au fost mai "ingaduitori" si au marit-o la 100.000 de euro.

Cu toate acestea, presedintele ANAF sustine noua lege, afirmand ca este vorba despre "o lege mai buna, pentru ca este mai clara, pentru ca fiecare fapta este definita distinct, pedepsele sunt mai mari, si pentru ca cred ca de data aceasta se va aplica in mod corect".

Potrivit noii legi, contribuabilii care intra ilegal in posesia unor sume de bani cu titlu de rambursari, restituiri sau compensari vor fi pedepsiti cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Daca mai multe persoane se asociaza in vederea savarsirii unei astfel de fapte, ele risca o pedeapsa intre 5 si 15 de inchisoare. Inchisoare de la 2 ani la 8 ani risca cei care ascund bunul sau sursa impozabila, cei care "uita" sa treaca in actele contabile operatiunile comerciale sau veniturile realizate. Aceeasi pedeapsa se aplica si celor care inscriu in actele contabile tranzactii fictive si celor care distrug sau ascund acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor.

Contabilitatea dubla "beneficiaza" tot de o pedeapsa intre 2-8 ani, ca si sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate. In plus, in cazul in care un debitor alege sa degradeze sau sa instraineze bunurile sechestrate, el ar putea ajunge sa isi petreaca urmatori 8 ani intre peretii unei celule.

Pedepsele sunt direct proportionale cu prejudiciul facut, ele cresc pe masura ce suma datorata statului e mai mare. Daca acesta depaseste 100.000 euro, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 2 ani, iar daca ea sare de 500.000 euro majorarea va fi de trei ani. Cu alte cuvinte, pedeapsa maxima la care se poate ajunge pentru o singura infractiune este de 15 ani, in cazul asocierii in vederea intrarii ilegal in posesia unor sume de bani cu titlu de rambursari, restituiri sau compensari.

Si punerea in circulatie a facturilor fiscale falsificate este vizata de noua lege, aceasta fiind pedepsita cu inchisoare de la 3 la 12 ani. Pentru refuzul nejustificat de a prezenta evidenta contabila si bunurile din patrimoniu - dupa ce persoana in cauza a fost somata in scris de trei ori - in scopul impiedicarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale, se va aplica o pedeapsa cu inchisoare de la sase luni la trei ani sau amenda. Aceeasi pedeapsa se va aplica persoanelor care impiedica organele competente, sub orice forma, sa intre in sedii ori pe terenuri pentru verificari financiare, fiscale sau vamale.

Pentru retinerea si nevarsarea, cu intentie, a sumelor reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa, in cel mult 30 zile de la scadenta, se va aplica o pedeapsa cu inchisoare de la 1 la 3 ani sau amenda.

Legea declara ca infractiune, pedepsita cu amenda intre 50 milioane lei vechi si 300 milioane lei vechi, fapta contribuabilului care, cu intentie, nu reface documentele de evidenta contabila distruse in termenul inscris de organele de control, desi putea sa o faca.

ANAF sperie cazinourile

Activitatea a patru cazinouri din Bucuresti a fost suspendata temporar, intre 15 si 30 de zile, ca urmare a neregulilor constatate in controalele din luna august, a declarat duminica, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), Sebastian Bodu. Cazinourile sanctionate au fost E&Punto International SRL - din incinta hotelului Howard Johnson, Empire International Game World SRL - Sofitel, Grand Casinos SRL - Hilton, a caror activitate a fost suspendata pentru 15 zile, si Diamond Casino SRL - Marriot, suspendat pentru 30 de zile. Verificarile au fost realizate de catre reprezentantii Garzii Financiare, Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si Inspectoratului General al Politiei (IGP). "Cuantumul amenzilor aplicate a fost de circa 20.000 de lei noi, dar nu acest nivel este important. Suspendarea activitatii celor patru cazinouri se vrea un avertisment la adresa activitatii derulate. Daca nu vor constientiza ca trebuie sa respecte legea, vom continua, si le vom suspenda activitatea pana se vor plictisi", a spus Bodu.