Marti, Bruxelles-ul a anuntat ca UE este "dispusa sa ajute Romania" si ca CE "a lansat consultari stranse cu autoritatile romane si cu FMI", potrivit NewsIn.

Dupa ce au mentinut mult timp suspansul privind intentia de a cere sau nu un imprumut de la FMI, Guvernul si Banca Nationala (BNR) pastreaza in prezent tacerea privind suma dorita. "Suma imprumutului va fi fixata in cursul negocierilor, nu inainte de inceperea lor", a declarat o sursa guvernamentala pentru AFP.

In lipsa unor declaratii oficiale, cifrele vehiculate de analisti variaza intre cinci si 20 de miliarde de euro, sume care inclus si un imprumut din partea UE.

BNR dispune, cu siguranta, de o estimare a sumei cerute, dar este mai prudent sa fie facuta publica, a declarat miercuri presedintele Traian Basescu pentru postul national de radio, precizand numai ca va fi vorba de un credit pe doi ani.

In conditiile in care recurgerea la FMI este departe de a fi aprobata in unanimitate in Romania, in special din cauza impactului pe care ar putea sa o aiba asupra nivelului de viata, Basescu a fost primul care a avertizat populatia ca va fi nevoie sa stranga cureaua in urmatoarele luni sau chiar ani. "Cu cat amanam mai mult adoptarea unor masuri de austeritate, cu atat vom intampina mai multe dificultati in a rambursa acest imprumut si a profita de o relansare a economiei asteptata in urmatorii doi ani", a avertizat presedintele.

Printre masurile vizate, analistii evoca o crestere a taxelor si impozitelor, printre care TVA-ul, dar si o inghetare a salariilor din sectorul public si a pensiilor. "Un eventual acord din partea FMI va presupune restrictii. Este vorba de o consolidare a disciplinei financiare, de masuri care vizeaza sa imbunatateasca strangerea de impozite si de o stopare a cheltuielilor, in special salariale", a declarat pentru AFP analistul economic Andreea Rosca.

"Negocierile cu FMI se vor concentra in principal pe nivelul deficitului public", considera fostul ministru de finante si actual consilier economic al Guvernului Ionut Popescu. "Majorarea taxelor sau impozitelor va fi o decizie strict politica", a adaugat el.

Reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, afirma ca nu crede ca Fondul va insista asupra unei majorari a TVA-ului, de 19% in prezent, si nici a cotei unice de impozitare (16%). "Trebuie mai degraba sa se indrepte spre originea dezechilibrelor economice, adica nivelul cheltuielilor", a spus el pentru postul de televiziune The Money Channel.

Romania are nevoie de un plan de salvare partial din cauza risipirii fondurilor publice in 2008, un an electoral in care deficitul bugetar a ajuns la 5,28% din PIB, comenteaza AFP. Pentru anul 2009, Guvernul isi propune sa scada acest indicator cu 2%, dar observatorii cred ca acest obiectiv va fi dificil de atins in contextul crizei economice si al amenintarilor sindicatelor cu proteste pentru mentinerea puterii de cumparare.