Timisoara traieste astazi o a doua revolutie, dupa cea din decembrie 1989, efectuata in pas de mars pe taram economic, constata ziaristii francezii. Timisoara primeste de la publicatia franceza titlul de "oras liber de ", o analogie cu ceea ce s-a intamplat in decembrie 1989 fiind evidenta. Acesta atinge 3%, "altfel spus toata lumea munceste". Nivelul este de doua ori mai mic decat media nationala oficiala (6,5%). In unele localitati ale judetului, exista chiar o penurie de mana de lucru, ceea ce creeaza o veritabila bataie de cap pentru intreprinderi. Francezii vad si aspectele negative ale avantului economic al orasului: "este cutreierat de un vant prafos, care ti se lipeste de piele. Este consecinta, se spune, a numeroaselor santiere, vizibile la fiecare intersectie".

Unul din cele mai importante santiere este in zona Circumvalatiunii - Calea Lipovei, unde pe locul unei foste statii de radio-receptie se construieste si unde va fi practic viitorul centru comercial al Timisoarei. Iulius Mall este o investitie a unui grup de afaceri roman cu centrul in Iasi. Potrivit planului, mall-ul ar trebui deschis la mijlocul lunii septembrie "Va fi cel mai mare centru comercial din Romania", spune Gheorghe Atudoroaie, cel care dirijeaza santierul. Iulius Mall va avea o suprafata de 73.000 de metri patrati, intinsi pe patru etaje, investitia fiind de 35 de milioane de euro. Mall-ul va avea cinci sali de cinema, o piscina, un patinoar, opt fast-foods, un cazino si chiar o capela. "Iti trebuie o zi pentru a vizita tot centrul", afirma Atudoroaie.

Desigur, jurnalistii de L'Expansion nu uita sa aminteasca de conationalii lor care au investit in acest oras. Ei amintesc de firma Alcatel, "multa vreme primul si cel mai mare investitor strain din toata Romania". Ei amintesc ca "in momentul in care minerii semanau teroare in Bucuresti, in 1991", grupul francez de telecomunicatii a facut un pariu riscant pe Romania, cu o investitie de 10 milioane de franci. De atunci, aceasta suma a crescut de opt ori. Prezenta Alcatel a actionat ca un magnet, atragand ulterior o serie de grupuri prestigioase - (program informatice), Procter&Gamble (detergenti), Continental (pneuri), - ca si o suita de intreprinderi mici si mijlocii italiene.

Jurnalistii francezi observa ca in oras a aparut in ultimii zece ani o importanta comunitate de oameni de afaceri italieni. Ei au deja un ziar, numeroase restaurante si in curand vor avea o biserica italiana. Cea mai mare investitie italiana din oras apartine holdingului IMP. Acesta grupeaza mai mult de 2.000 de intreprinderi italiene. Timisoara adaposteste acum 6.300 de intreprinderi straine, ceea ce reprezinta o treime din locurile de din oras, potrivit Camerei de Comert locale.

Citeste si:

Investitiile straine s-au facut in Timisoara si datorita bunei pregatiri a fortei de munca din localitate. Mai mult, multinationalele au decis sa finanteze direct patru laboratoare ale Universitatii Politehnice Timisoara si au dublat salariul profesorilor, care pot atinge 1.600 de euro, ceea ce inseamna de 18 ori mai mult decat salariul minim.

Plecarea tinerilor cu diploma universitara spre SUA si Europa a fost stopata. La Timisoara s-a dezvoltat in ultimii ani un adevarat sector de tehnologii de varf, care a creat aproximativ 10.000 de .

Pe langa tehnologiile de varf, si industriile clasice sunt inca atractive pentru investitorii staini: in Timisoara functioneaza firmele Geox (incaltaminte italiana) si Salomon (firma franceza de produse pentru ski). Ionut Vetan, 26 de ani, a fondat acum doi ani Realnet, un start-up, care incarneaza noul pol tehnologic in plina dezvoltare in oras. Lantul supermarketurilor Profi si-a deschis recent, cel de-al patrulea magazin, gratie cresterii puterii de cumparare locale.

Primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu, este convins ca orasul este angajat intr-o dezvoltare perena pentru ca, subliniaza el, "doua treimi din investitii se fac in tehnologii si servicii pentru care va exista mereu o puternica cerere locala". In plus, nu exista riscul delocalizarii lor, pentru ca "sunt investitii grele, dificil de mutat". Aceasta incredere linistitoare este si o particularitate a Timisoarei, sublineaza jurnalistii francezii.