De la iaurtul sofisticat cu fructe pana la cea mai umila paine integrala, toate alimentele sunt supuse unui bir de 19%, fara egal in restul Europei. Fiindca taxa este atat de mare, tentatia “fentarii” ei este extrem de intensa. In conditiile unui profit mediu pe industria alimentara de opt procente, un venit suplimentar de 19 la suta este o motivatie serioasa pentru orice intreprinzator.

De aceea, discutiile politice care au loc in aceasta perioada, cu privire la cresterea taxei pe valoarea adaugata, nu fac decat sa accentueze nelinistea putinilor producatori care vireaza bugetului 19 procente din pretul fiecarui produs. “Eu cred ca este o sinucidere politica sa cresti TVA. Piata neagra, abia tinuta in frau, va exploda, consumul alimentar va inregistra o cadere, iar bugetul va primi mai putini bani”, avertizeaza Sorin Minea, presedintele asociatiei industriei alimentare, Romalimenta.

“Masura va stimula piata neagra”, confirma si Gerbrant de Boer, directorul companiei Friesland Romania, cel mai mare procesator de lapte din tara. Oficialul olandez stie despre ce vorbeste. taranii primesc preturi mai mici pentru laptele livrat procesatorilor decat daca il pun in sticle de PET si il vand, fara nici un control si acte, la piata. Fabricile de industrializare a laptelui duc, de ani de zile, o campanie dificila de a-i atrage pe tarani sa le livreze acest lapte. Acum, procesatorii cumpara laptele de la persoanele fizice, fara TVA, si il vand magazinelor cu aceasta taxa, de 19 la suta. Ce se va intampla daca va creste TVA? Marja procesatorilor se va diminua, acestia fiind obligati fie sa creasca pretul (si deci sa descurajeze consumul de lapte procesat), fie sa scada pretul de achizitie, incurajandu-i pe tarani sa vanda in piete, in conditii insalubre.

La fel se intampla si in cazul carnii. Pe o piata in care unul din doua produse provine de pe piata neagra, adica nu se platesc taxe pentru el, cresterea TVA ar inclina definitiv balanta catre evaziunea masiva.

“Exista o piata cu doua viteze. Sunt firmele care platesc TVA si a caror dezvoltare depinde direct de gradul de fiscalitate. De partea cealalta se regasesc cele mai multe societati, care prefera sa nu plateasca TVA”, arata si Gheorghe Glaman, directorul societatii Unisem, cel mai mare producator de seminte de legume din tara.

Acesta mai spune ca doar reducerea valorii TVA va diminua piata neagra si va stimula infiintarea de asociatii puternice de fermieri, care sunt acum evitate de catre tarani tocmai datorita obligativitatii de plata a TVA. “Ne asteptam la o scadere a TVA, nu la o crestere. O taxa de 23% ar scumpi painea si ar diminua veniturile bugetului prin umflarea randurilor firmelor evazioniste”, arata si Aurel Popescu, presedintele Rompan, asociatia patronala din industria de panificatie. Asteptandu-se la o reactie virulenta a industriei alimentare, autoritatile iau in calcul o varianta de compromis, si anume scaderea TVA pentru alimentele de baza.

“Exista temeri ca, in cazul in care ar avea loc scaderea TVA la produsele alimentare de baza, nu s-ar inregistra o reducere a preturilor de catre producatori. Noi coboram TVA, dar producatorii ar putea sa nu reduca preturile”, se teme presedintele PD, Emil Boc. Sorin Minea crede ca focalizarea pe anumite produse ar fi o greseala. “Pe hartie, toata lumea va produce alimente de baza, chiar daca in realitate va face cel mai ieftin salam sau branzeturi de lux”, crede presedintele Romalimenta.

Scaderea veniturilor bugetare, diminuarea consumului de produse alimentare, amplificarea evaziunii fiscale. Iata efectele unui TVA mai mare. Din punct de vedere politic, astfel de consecinte rimeaza foarte bine cu o sinucidere politica.

“O TVA mare stimuleaza piata neagra, descurajeaza investitiile in industria alimentara si creste consumul produselor de slaba calitate.” Sorin Minea,
presedintele Romalimenta

Platim un TVA record pentru alimente

• Danezii platesc un TVA mai mare decat noi pentru toate alimentele, de 25%.
• Restul statelor din Uniunea Europeana, practica o cota redusa a taxei pe valoarea adaugata. Aceasta este de 0% in cazul Irlandei, Maltei si Marii Britanii. Nici americanii nu platesc TVA pentru alimente.
• Polonezii platesc 3% sau 7% pentru alimente, cehii 5% dar ungurii si slovacii 15%, respectiv 19%. Spaniolii si italienii dau doar 4% iar nemtii si austriecii platesc 7% si, respectiv 10%, pentru produsele alimentare.