Comunicatul FMI, semnat de reprezentantul Fondului in Romania si Bulgaria, Tonny Lybek, detaliaza etapele si procedurile intelegerii legate de finantare intre Romania si FMI.

"Scrisoarea de intentie si memorandumul tehnic de intelegere fac obiectul unei analize atente de catre diverse departamente ale FMI. De exemplu, termenii si definitiile adaptate conditiilor specifice ale tarii sunt analizate pentru coerenta. Aceasta este procedura standard, care poate dura mai mult sau mai putin, si nu reflecta in niciun fel ingrijorari speciale legate de imprumutul catre Romania", se arata intr-un comunicat remis NewsIn de biroul regional al FMI.

Scrisoarea de intentie descrie programul economic ce va fi implementat de Romania pentru a face fata tulburarilor de pe piata financiara internationala, iar memorandumul este un document tehnic ce cuprinde tintele si definitiile detaliate ale acordului.
Fondul precizeaza ca managementul FMI face apoi o analiza finala a documentelor, dupa care acestea sunt trimise autoritatilor, "ceea ce s-a intamplat miercuri, 22 aprilie". Guvernul de la Bucuresti a anuntat joi dimineata ca a primit scrisoarea de la FMI miercuri seara.

"Asa cum era de asteptat, nu au fost schimbari de politici fata de acordul la nivel de experti la care s-a ajuns in 24 martie, la Bucuresti", se precizeaza in comunicat.

Procedura mai prevede ca autoritatile romane - ministrul finantelor si guvernatorul BNR - sa semneze scrisoarea de intentie trimisa de FMI, ceea s-a intamplat deja joi, potrivit guvernului de la Bucuresti, care a anuntat ca va trimite in aceeasi zi scrisoarea catre FMI.

Ulterior, cele doua documente - scrisoarea si memorandumul - sunt atasate raportului expertilor pregatit de echipa FMI si vor fi supuse spre aprobare boardului FMI, care ar urma sa dezbata documentele la inceputul lunii mai - intre 4 si 6 mai, potrivit premierului Emil Boc. Dupa aprobarea in board, prima transa din acordul de finantare - de 5 miliarde euro, in cazul Romaniei - va fi acordata.

Raportul expertilor descrie situatia economica a Romaniei, precum si evaluarea expertilor FMI asupra programului economic al Romaniei. "Pe scurt, el explica de ce programul Romaniei merita sustinerea celorlalte tari membre ale FMI", se spune in comunicatul Fondului.

FMI mentioneaza ca, inainte de discutia documentelor de catre boardul institutiei, trebuie ca tara care primeste sustinerea financiara sa implementeze unele masuri preliminare, care sa arate "angajamentul statului pentru programul economic descris in scrisoarea de intentie".

Documentele ar urma sa fie publicate dupa discutia din boardul FMI, daca autoritatile romane sunt de acord, precizeaza Fondul.

Autoritatile romane sustin ca acordul are patru conditii majore, prima constand in rectificarea bugetara deja aprobata prin Ordonanta de Urgenta si care a ajustat bugetul cu 1,1% din produsul intern brut (PIB). De asemenea, in cursul acestui an trebuie adoptate trei legi: Legea salarizarii unice in sistemul bugetar, Legea responsabilitatii fiscale si cea legata de reforma sistemului de pensii.

Banii de la FMI merg la Banca Nationala a Romaniei (BNR), pentru sustinerea rezervei valutare, sumele de la CE si Banca Mondiala sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar miliardul de euro de la BERD este pentru banci, pentru sustinerea creditarii.


Premierul Emil Boc a declarat la finalul sedintei extraordinare de guvern in care s-a discutat scrisoarea trimisa de Fondul Monetar International (FMI), ca Executivul este "in linie dreapta" pentru realizarea acordului de imprumut.

La finalul lui martie, Romania a ajuns la un acord pentru o finantare totala de 19,95 miliarde euro, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeana, 1 miliard euro de la Banca Mondiala si 1 miliard euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).

Boc a reamintit ca banii de la FMI merg la Banca Nationala, pentru sustinerea rezervei valutare, sumele de la CE si Banca Mondiala sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar miliardul de euro de la BERD este pentru banci, pentru sustinerea creditatii.

Premierul a precizat ca acordul de imprumut ar urma sa fie discutat in boardul FMI si de catre Ecofin, ce reuneste ministrii de finante din UE, intre 4 si 6 mai.

Acordul de finantare ar urma sa ajute la relansarea creditarii si permita guvernului sa asigure plata salariilor si pensiilor. De asemenea, finantarea ar urma sa creeze conditiile ca economia sa se relanseze, sa apara noi locuri de munca si sa dispara cat mai putine din cele existente, a subliniat Boc.

Premierul a mai amintit de conditiile acordului, prima constand in rectificarea bugetara deja aprobata prin Ordonanta de Urgenta si care a ajustat bugetul cu 1,1 din produsul intern brut (PIB). "Prin rectificare am gasit solutii pentru a nu afecta salariile si pensiile romanilor", a afirmat Boc.

De asemenea, in cursul acestui an trebuie adoptate trei legi: Legea salarizarii unice in sistemul bugetar, Legea responsabilitatii fiscale si cea legata de reforma sistemului de pensii.

"Cu sau fara acordul cu FMI, oricum aceste legi erau absolut necesare pentru Romania", a mai spus Boc.

Autoritatile romane au primit miercuri seara scrisoarea de la FMI, iar premierul Emil Boc a convocat o sedinta de Guvern

Executivul se asteapta ca FMI sa acorde prima transa din finantare pentru Romania, de 5 miliarde de euro, pana in 15 mai.

Experti ai FMI si CE vin in 10 iulie la Bucuresti pentru o analiza a economiei romanesti, iar daca veniturile vor fi mai mici decat cele prognozate, o noua rectificare bugetara ar putea fi realizata in trimestrul III, a declarat, citat de NewsIn, secretarul de stat in Ministerul Finantelor, Gheorghe Gherghina.

"Expertii Fondului si cei ai Comisiei Europene vor veni la Bucuresti pe 10 iulie si vor face o analiza in detaliu asupra situatiei incasarii veniturilor si asupra cheltuielilor. Daca se va ajunge la concluzia ca veniturile pe tot anul nu se vor realiza se va face o scisoare suplimentara impreuna cu reprezentantii Comisiei si cei ai FMI in care pot aparea noi masuri pentru a ne incadra in deficitul bugetar prognozat de 4,6% din PIB. Daca nu reusim sa realizam veniturile prognozate vor cere ori alte masuri de crestere a veniturilor, ori alte masuri de reducere a cheltuielilor", a afirmat Gherghina, in fata Comisiilor parlamentare de buget-finante.

El a precizat ca, in cazul in care se va opta pentru o crestere a TVA pentru a creste veniturile la buget, "exista pericolul sa avem o inflatie galopanta si sa nu reusim sa ne incadram in criteriile de intrare in zona euro in 2012".