Succesul reducerii contributiilor la asigurarile sociale (CAS) depinde in cea mai mare masura de iesirea la suprafata a muncii la negru. In prezent, potrivit datelor statistice, economia nefiscalizata se ridica la aproximativ 17% din PIB, un nivel extrem de ridicat. Desi ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a anuntat preferinta sa pentru o reducere minimala a CAS-ului cu numai 2 procente, Guvernul nu s-a decis inca. Pe masa de lucru a Executivului se afla trei scenarii de reducere a CAS cu 2, 3 si 5 procente.
Micsorarea cu 2% a birului pe munca are avantajul de a nu afecta stabilitatea economica, insa dezavantajul de a nu incuraja nici scoaterea la suprafata a economiei gri. In schimb, varianta cu 5% are prea multe necunoscute, neputand fi anticipat gradul de conformare al agentilor economici, care ar putea compensa minusul preconizat de venituri bugetare. Daca s-ar opta pentru o reducere cu 3% a CAS, in conditiile in care ar iesi la lumina 120.000 de noi locuri de munca, venitul bugetar s-ar ridica la 29,2% din Produsul Intern Brut, cu 0,2 la suta mai mult decat se estimeaza pentru acest an. Acestea sunt concluziile unor simulari aflate pe masa vicepremierului insarcinat cu coordonarea activitatilor economice, Gheorghe Pogea.

In urma introducerii cotei unice de impozitare, prin care s-a redus presiunea fiscala pe munca, au aparut in acest an aproximativ 135 de mii de noi locuri de munca. Evolutia fata de 2004 este una semnificativa.

Daca in 2004, cand functiona un sistem progresiv de impozitare a veniturilor, au aparut numai 58.000 noi locuri de munca, dupa introducerea cotei unice in 2005 acest numar s-a triplat, sustine consilierul Cristian Stanica, consilierul vicepremierului Gheorghe Pogea pe probleme de programare financiara.

Acesta estimeaza ca o micsorare cu 3% a CAS va avea aduce in economia fiscalizata aproximativ 120.000 de salarii noi. Astfel, pierderile provocate de scaderea CAS vor fi compensate intr-o mare masura de colectarea cotizatiilor sociale de la noii salariati, care maresc baza de impozitare. In plus, acestia vor contribui la majorarea incasarilor din impozitul pe venit, din cel pe profit si din TVA.

Per total, in cazul unei reduceri cu 3% a CAS-ului, am avea numai o pierdere de 9.000 de miliarde de lei la bugetul consolidat, fata de scenariul in care taxa pe munca ar ramane aceeasi.

Daca in ceea ce priveste veniturile bugetare am avea o mica pierdere, in schimb economia ar beneficia de pe urma acestei masuri: cresterea economica ar fi de 6,3% (cu 0,2% mai mare fata de cresterea care s-ar inregistra fara reducerea CAS si cu 0,3% mai mare decat cea estimata pentru acest an), iar consumul final ar ramane aproximativ constant, pentru ca reducerea se va aplica angajatorilor si nu angajatilor. Iar acestia vor prefera sa investeasca banii ramasi, decat sa mareasca salariile angajatilor.


O micsorare cu 3% a CAS va aduce in economia fiscalizata circa 120.000 de salarii noi


Estimarea consilierului este una foarte prudenta. In 2006, scoaterea la lumina a economiei gri va fi incurajata nu numai de reducerea CAS, ci si de cota unica. In nici un stat in care a fost introdusa aceasta nu a avut un efect imediat din primul an, abia in anii urmatori mediul de afaceri conformandu-se noilor masuri.

De altfel, Stanica sustine ca aparitia in 2006 a 200.000 de noi locuri de munca fata de 2005 ar face ca minusul de venituri din CAS fata de fata de scenariul in care contributiile sociale nu ar fi micsorate ar fi unul insignifiant, de numai 200 milioane de lei. In schimb, celelalte incasari (din impozitul pe venit, pe profit si din TVA) ar creste, facand ca ponderea incasarilor bugetare din PIB sa ajunga la 29,5%, in crestere cu 0,5% fata de 2005.

Recent, Sebastian Vladescu se plangea de dimensiunea redusa a veniturilor la buget, care se situeaza, in Romania, la mai putin de 30% din PIB, comparativ cu 35%, cat se inregistreaza in statele europene. Marea problema a Romaniei este insa reprezentata de faptul ca agricultura, care are o pondere de 11% in PIB, cea mai mare din statele europene, nu este supusa impozitarii.

Daca s-ar elimina componenta agricola, ponderea veniturilor bugetare in PIB ar fi una europeana, de 34%. Solutia pe temen mediu si lung o reprezinta impozitarea activitatilor economice in mediul rural oricat de dura pare o asemenea masura.

Stanica sustine ca simularea facuta pe reducerea CAS cu 3% nu tine cont de posibilitatea impozitarii agriculturii si nici de marirea tuturor impozitelor directe la nivelul cotei unice de 16% de la 1 ianuarie 2006, masura anuntata de actuala putere. Acestea nu pot sa aduca decat venituri suplimentare la buget si vor contribui la randul lor la micsorarea eventualelor minusuri aduse de reducerea CAS.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri