Banca centrala semnaleaza riscul ca tarile care au avut un ritm rapid de recuperare a decalajelor fata de zona euro in ultimii ani sa inregistreze scaderi de amploare, peste media regiunii si a zonei euro, care sa diminueze o parte importanta din castigurile privind convergenta reala.
Dupa o crestere consistenta si in anul 2008, activitatea economica din Romania s-a contractat puternic (primul trimestru al anului 2009 fata de aceeasi perioada a anului precedent). Situatia s-a manifestat relativ asemanator in toata Europa Centrala si de Est.
Potrivit BNR, scaderea economica este mai problematica in Romania decat in alte tari, din cauza nivelului mic al PIB/locuitor. Astfel, riscul ca reducere a activitatii economiei poate conduce la dezinvestitii si cresterea somajului pericliteaza si mai mult procesul de reducere a decalajelor fata de UE.
In acest context, atragerea fondurilor europene si efectuarea de importante investitii publice devin esentiale pentru Romania, arata BNR.
Estimarile publicate in ultima luna indica o inrautatire a prognozelor privind evolutia economiei romanesti in acest an. Daca in ianuarie, cei mai multi analisti mizau ca economia Romaniei va inregistra o crestere in 2009, cele mai recente analize previzioneaza o contractie a PIB-ului Romaniei de pana la 7,1%.
Banca de investitii Barclays a venit cu estimari la fel de sumbre: economia Romaniei va scadea in 2009 cu 6%
Banca centrala mai arata cum companiile care au primit investitii straine directe pot suporta relativ mai bine eventuale socuri produse de criza actuala, dar nu in mod semnificativ diferit fata de restul economiei (rentabilitatea capitalurilor si eficienta cheltuielilor cu salariile sunt mai mari decat media pe economie, dar rata restantelor are performante mai slabe). Rezulta ca majorarea acestor investitii in economie nu este un factor care sa determine de unul singur un proces mai rapid de convergenta reala in conditii de criza.
Romania se plaseaza pe locul sase in Europa atat in topul dupa numarul de proiecte de ISD, cat si in cel dupa numarul de noi locuri de munca create in 2008.
Principalele vulnerabilitati pentru sectorul bancar
Raportul BNR mai subliniaza conditiile dificile de functionare a sistemului financiar romanesc in cursul anului 2008 si trimestrului I 2009, marcate de inrautatirea continua a mediului financiar international, asocierea regiunii cu un grad mai inalt de risc si deteriorarea perceptiei investitorilor straini pe fondul persistentei dezechilibrelor structurale si macroeconomice.
Potrivit BNR, toate componentele sistemului financiar au resimtit socurile provenind din mediul extern. Influenta cea mai evidenta s-a resimtit pe piata de capital, insa rolul critic pentru stabilitatea financiara de ansamblu a revenit sectorului bancar, prin caracterul dominant in sistem.
Principalele vulnerabilitati pentru sectorul bancar, manifestate pregnant in aceasta perioada de criza economica si financiara globala sunt volatilitatea finantarii externe si riscul de credit sporit reflectat de dinamica accentuata a creditelor neperformante, arata raportul bancii centrale.
Finantarea externa a institutiilor de credit si companiilor romanesti a inregistrat, de la debutul crizei, o crestere a costurilor si o reducere a scadentelor. Ulterior incertitudinile legate de finantare au crescut, reflectind, pe de o parte, criza de lichiditate din tarile cu investitii in sectorul bancar din Romania si, pe de alta parte, expunerea importanta a investitorilor straini in bilantul (pasivul) companiilor si bancilor romanesti.
Acest context a impus initierea unor masuri preventive, care s-au concretizat in negocierea pachetului de finantare externa cu Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si alte institutii financiare internationale.
Pachetul de finantare externa, impreuna cu intelegerile convenite la Viena/Bruxelles cu grupul principalelor banci din Romania cu capital strain au contribuit la atenuarea perspectivei ajustariii profunde si rapide a finantarii externe, indeosebi a celei pe termen scurt, cu evitarea unor consecinte adverse asupra activitatii economice si sectorului bancar.
Riscul de credit a crescut, indeosebi in ultimele luni, consecinta a deteriorarii conditiilor economice interne, inclusiv a restragerii cererii externe pentru subsidiarele multinationalelor din Romania. Sectorul companiilor s-a confruntat cu dificultati de finantare in crestere, inclusiv legate de costurile acesteia, ceea ce a sporit dificultatile pentru onorarea serviciului datoriei si a reinflamat blocajul financiar.
Sectorul populatiei a consemnt ajustari semnificative ale activelor nefinaciare si financiare, iar debitorii cu venituri mai mici (cu ponderea cea mai mare in totalul creditelor) au cele mai mari dificultati in rambursarea datoriilor, afectati de reducerea veniturilor si de expunerea la riscul valutar.
In acest context, au fost derulate o serie de scenarii de testare la stres, scenarii care atesta o capacitate buna de absorbtie a unor socuri in conditiile suplimentarilor de capital efectuate deja si de cele in curs de materializare.
Sistemul financiar romanesc s-a dovedit apt sa absoarba socuri de intensitate si persistenta relativ moderate, indicatorii de stabilitate financiara semnaland un risc sistemic scazut in conditiile unei expuneri externe limitate.
Celelalte componente ale sistemului financiar au resimtit profund efectele crizei, in special piata de capital, insa dimensiunile lor reduse au contribuit la mentinerea riscului sistemic la un nivel scazut.
Cat ne costa criza? Noi estimari pesimiste pentru evolutia economiei
Citeste si Paradox: Companiile cu ISD-uri sunt mai rezistente la criza, dar au restante la credite mai mari
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
