Termenul de tranzitie final pentru implementarea integrala a directivei este 31 decembrie 2018, potrivit NewsIn.

Astfel, Romania a obtinut perioade de tranzitie pentru colectarea apelor uzate urbane pana la 31 decembrie 2013 pentru aglomerari umane cu mai putin de 10.000 locuitori echivalenti (l.e.) si pana la 31 decembrie 2018 pentru aglomerari umane cu mai putin de 10.000 locuitori echivalenti, potrivit raportului ANAR.

Pentru epurarea apelor uzate urbane si evacuarea acestora, perioada de tranzitie este de pana la 31 decembrie 2015, pentru aglomerari umane cu mai putin de 10.000 locuitori echivalenti, respectiv pana la 31 decembrie 2018 pentru aglomerari umane cu mai putin de 10.000 locuitori echivalenti.

ANAR a mai mentionat ca tintele intermediare au fost stabilite astfel: 31 decembrie 2010 - 61% din incarcarea organica total biodegradabila pentru colectare si 51% pentru epurare, 31 decembrie 2013 - 69% din incarcarea organica total biodegradabila pentru colectare si 61% pentru epurare, 31 decembrie 2015 - 80% din incarcarea organica total biodegradabila pentru colectare si 77% pentru epurare, respectiv 31 decembrie 2018 pentru conformarea totala (100%).

In prezent, peste 50% din cantitatile de poluanti evacuate in sursele de apa provin din orasele cu mai mult de 100.000 de locuitori, ca urmare a statiilor de epurare insuficiente sau a lipsei de dotari la statiile de epurare existente. Cu toate acestea, in ultimii 15 ani, in Romania, s-a inregistrat o scadere semnificativa a concentratiilor de nitrati si amoniu din rauri, mai ales deoarece cerinta de apa pentru populatie, industrie si agricultura a scazut considerabil in perioada 1990 - 2008, de la 20,4 mld. mc in 1990, la 9,44 mld mc in 2008.

"Chiar daca concentratiile de nitrati si amoniu din rauri raman in continuare de 2-3 ori mai ridicate in sud-estul Europei fata de cele din nordul Europei, in ultimii 15 ani, statele europene au facut progrese in ceea ce priveste politicile de gospodarire a apelor", se mai arata in comunicat.

In perioada 2005-2008, in Romania a fost inregistrata o diminuare cu 10% a cantitatii de poluanti evacuate in receptori naturali, acest fenomen fiind determinat in special de scaderea consumului de apa potabila, precum si de realizarea sau modernizarea functionarii statiilor de epurare.

Astfel, anul trecut, 70% din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare au ajuns in receptori naturali, in special in rauri, neepurate sau insuficient epurate, comparativ cu aproximativ 80% din apele uzate cat se inregistra in perioada 2005-2006. ANAR atrage atentia, insa, ca procentul de ape neepurate ramane in continuare destul de mare, astfel ca obiectivul major ramane cresterea numarului de statii de epurare si modernizarea celor existente, in vederea atingerii standardului european de calitate.

In ce priveste apele uzate, in perioada 2005-2008, a fost inregistrata o scadere semnificativa a procentului de ape care trebuie epurate, de la 65,1% in 2005, la 35,57%, in 2008. In ce priveste procentul de ape uzate epurate corespunzator, acesta a crescut de la 20% in 2005, la 30% in 2008.
De asemenea, procentul de ape uzate total neepurate a scazut de la 45% in 2005, la 33,13% in 2008. Nivelul de functionare a statiilor de epurare este in continuare necorespunzator subliniaza ANAR, care mentioneaza ca daca in 2006, din 1.035 de statii de epurare investigate (statiile de epurare ale aglomerarilor urbane, statiile industriale si agricole) 761 (73,6%) functionau necorespunzator, in 2008, din 1.353 de statii de epurare investigate, 959 (70,9%) erau necorespunzatoare.

Scaderea importanta a cererii de apa a contribuit la reducerea poluarii apelor, prin scaderea volumului de ape uzate evacuate. In privinta agriculturii, Romania este inca intr-o situatie de dificila determinata de fragmentarea excesiva a proprietatii (gospodariile de subzistenta fiind predominante), dotarea slaba cu masini si utilaje, situatia precara a infrastructurii rurale, reducerea dramatica a suprafetelor irigate, degradarea solului, deficitul cronic de resurse de finantare, lipsa unui sistem functional de credit agricol.

"Situatia existenta a lucrarilor de infrastructura a sistemelor de colectare si tratare (epurare) a apelor uzate, in special in zonele rurale, necesita un volum mare de investitii in asemenea lucrari, implicand costuri foarte ridicate", potrivit ANAR.

Avand in vedere atat pozitionarea Romaniei in bazinul hidrografic al fluviului Dunarea si bazinul Marii Negre, cat si necesitatea protectiei mediului in aceste zone, Romania a declarat intregul sau teritoriu ca zona sensibila. Acesta decizie se concretizeaza in faptul ca aglomerarile cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenti trebuie sa asigure o infrastructura pentru epurarea apelor uzate urbane care sa permita epurarea avansata, mai ales in ceea ce priveste nutrientii.

In ce priveste gradul de epurare, epurarea secundara (treapta biologica) este o regula generala pentru aglomerarile mai mici de 10.000 locuitori echivalenti.