In ciuda faptului ca autoritatile afiseaza o mina optimista in fata acestui raport, realitatea este numai pe jumatate adevarata. Pe de o parte exista laude, pe de alta, critici.
Sistemul finantelor publice, vulnerabil
La nivelul politicii fiscale, raportul inregistreaza o serie de aspecte negative care duc la cresterea dezechilibrelor macroeconomice. Astfel, desi se specifica faptul ca Romania continua sa indeplineasca criteriul unei economii de piata functionale, sistemul finantelor publice din Romania este vulnerabil la o incetinire a cresterii economice. La aceasta se adauga si posibilul efect negativ al scaderii cotei de impozitare asupra veniturilor care provoaca ingrijorare in privinta situatiei bugetare la data aderarii. Executivul UE aminteste ca autoritatile de la Bucuresti au trecut la o reforma fiscala majora la inceputul acestui an, prin reducerea impozitului pe profit de la 25% la 16% si introducerea unei cote unice de 16% pentru impozitul pe veniturile populatiei, insa fara a contrabalansa efectele unei astfel de masuri. Oficialii romani au aratat la acea vreme ca pierderea de venituri determinata de scaderea fiscalitatii va fi compensata prin imbunatatirea colectarii impozitelor, majorarea bazei impozabile si o politica restrictiva de cheltuieli. Cu toate acestea, exista motive de ingrijorare legate de amplificarea dezechilibrelor economice, care sporesc riscul aparitiei unui declin persistent al ponderii veniturilor bugetare in PIB. In decursul lunilor mai si iunie, autoritatile au adoptat masuri de compensare avand ca scop majorarea veniturilor si limitarea cheltuielilor, dar nu si-au respectat angajamentele referitoare la adoptarea de politici prudente pentru cheltuieli si salarizarea in sectorul public. Procesul de convergenta reala pentru armonizarea indicatorilor economici cu cei din UE necesita alocari bugetare semnificative, ceea ce subliniaza din nou necesitatea consolidarii veniturilor. In raport se subliniaza ca nu a avut loc o consolidare bugetara consistenta, in pofida cresterii economice sustinute, iar finantele publice sunt vulnerabile in fata unei decelerari a ritmului de crestere a PIB. Si la capitolul privatizare, CE semnaleaza ritmul lent in care s-au succedat contractele de trecere in proprietate privata derulate in acest an.
Reducerea arieratelor, imposibila din cauza marilor datornici de stat
In ceea ce priveste procesul de reducere a arieratelor din economia romaneasca, raportul apreciaza progresele facute in acest sens, insa arata ca este dificil de continuat in conditiile in care mai mult de jumatate din companiile mari de stat au pierderi. Potrivit datelor prezentate de oficialii europeni, stocul total de arierate a scazut semnificativ in 2004, la 27% din PIB, pentru ca datoriile catre bugetul general s-au diminuat pentru prima data la mai putin de 10% din PIB, iar cele catre furnizorii de energie au fost limitate la 1,2% din PIB. In cazul marilor firme de stat aflate in proces de restructurare sau privatizare, reducerea arieratelor bugetare nu a fost determinata numai de reesalonarea sau anularea datoriilor, ci si de o mai buna disciplina a platilor. Monitorizarea fondului de salarii la aceste companii a functionat in general bine, cu influenta pozitiva asupra situatiei financiare a acestora. In ciuda acestui aspect, datoriile acestor companii catre terti nu au scazut, ceea ce arata ca este dificil sa renunte la cultura de neplata a obligatiilor, mai ales daca situatia lor financiara nu le permite sa obtina finantari comerciale. Potrivit Raportului de monitorizare, din 1.950 de astfel de companii, peste jumatate au avut pierderi.
Incetinirea exporturilor, primul efect negativ al aprecierii leului
Raportul nu uita sa treaca in revista si incetinirea exporturilor, fapt ce poate fi primul efect negativ al aprecierii leului. "Incetinirea ritmului de crestere a exporturilor cu mult sub cel al importurilor in primele sase luni ale acestui an pare sa fie primul indicator al faptului ca aprecierea rapida a leului are un efect negativ asupra balantei comerciale", se arata in document. Totodata, exporturile au crescut cu 14,1% anul trecut, ramanand insa sub dinamica importurilor, de 17,8%. Incepand cu al patrulea trimestru al anului trecut, ritmul de crestere a exporturilor s-a incetinit, ajungand la 5,9% in prima jumatate a acestui an, in timp ce avansul importurilor s-a mentinut la peste 17%, pe fondul cererii crescute de bunuri de consum, dar si de investitii. "Acesta ar putea fi primul semn ca aprecierea rapida a cursului de schimb are un efect negativ asupra balantei comertului exterior", se specifica in raport. Comisia Europeana arata ca intensificarea cererii interne a avut ca efect adancirea considerabila a deficitului comercial, la 9% din PIB in 2004, tendinta care s-a accentuat in primele sapte luni ale acestui an. In consecinta, deficitul de cont curent s-a majorat de la 6,1% din PIB in 2003 la 7,5% in 2004 si a continuat sa se amplifice in acest an, atingand 9% din PIB la finele lunii iunie.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
