Adoptarea bugetului pe 2010 reprezinta o conditie esentiala pentru acordarea urmatoarelor transe de la FMI si Comisia Europeana.

Termenele sunt prevazute la capitolul "Masuri pentru reluarea cresterii economice" din programul de guvernare, ce prevede 12 obiective.

Intre acestea, guvernul isi propune "continuarea procesului de consolidare fiscala si a agendei de reforme structurale incepand cu anul 2010, pentru a nu deteriora perspectivele de adoptare de facto a euro la 1 ianuarie 2015", precum si "cresterea semnificativa a gradului de absorbtie a fondurilor de la Uniunea Europeana", potrivit NewsIn.

In legatura cu deficitul bugetar, fixat la 5,9% din produsul intern brut (PIB) pentru 2010, executivul are in vedere reducerea graduala a acestuia pana la sub 3% din PIB in 2012. Comisia Europeana a recomandat Romaniei, in aceasta vara, sa reduca deficitul sub 3% din PIB pana in 2011. Potrivit Tratatului de la Maastricht, unul dintre criteriile principale pentru adoptarea euro este limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB.

Adio costuri in exces la companiile de stat

De asemenea, guvernul vrea eliminarea cheltuielilor in exces la nivelul companiilor de stat si "adoptarea de masuri pentru eficientizarea comportamentului autoritatilor publice locale, astfel incat sa fie minimizate riscurile de natura fiscala provenite din activitatea acestora".

Autoritatile romane s-au angajat in fata Fondului Monetar International sa monitorizeze zece mari companii publice cu probleme si sa fixeze plafoane la cheltuielile salariale ale firmelor ce primesc subventii. Companiile care vor fi monitorizate in prima faza sunt C.N. Cai Ferate CFR, S.N. Transport CFR Calatori, CN a Huilei, Termoelectrica, C.N. de Autostrazi si Drumuri Nationale, Metrorex, CFR Marfa, Electrocentrale Bucuresti, Electrificare CFR si Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare.

Programul de guvernare mai prevede o serie de intentii se natura politicii fiscale, intre care "introducerea unui cadru bugetar obligatoriu pe termen mediu pentru a restabili disciplina bugetara", care sa contina reguli fiscale cu privire la nivelul cheltuielilor si soldului bugetar, reorientarea cheltuielilor publice "prin stabilirea de prioritati clar formulate", diminuarea cheltuielilor cu salariile si stabilirea de prioritati in efectuarea transferurilor catre sectoare economice.

Executivul PDL-UDMR isi propune, de asemenea, sa lanseze un plan de actiune multianual vizand reforma administratiei fiscale, care sa prevada "cresterea nivelului veniturilor bugetare prin promovarea unor masuri de largire a bazei de impozitare si imbunatatirea colectarii", "reducerea fraudei si neconformarii in domeniul TVA si reformarea procesului de rambursare a TVA pentru a solutiona intarzierile in decontarea rambursarilor", "imbunatatirea gestionarii arieratelor fiscale in crestere si intensificarea controlului asupra contribuabililor in cazul carora potentialul de colectare este mare" si "continuarea programului de reducere a parafiscalitatii si de punere in aplicare a planului de reducere a numarului de avize si autorizatii eliberate de catre institutiile publice centrale si/ sau agentiile subordonate".

In ceea ce proveste autoritatile locale, executivul vrea sa elaboreze "in regim de urgenta" un sistem de raportare centralizata a cheltuielilor efectuate de acestea, argumentand ca "instituirea unei baze de date a proiectelor de investitii de la nivel local va creste transparenta cheltuielilor publice si ar putea conduce la economii substantiale de resurse publice pe termen mediu".

Guvernul mai intentioneaza, intre altele, sa directioneze mai bine programele de asistenta sociala si sa restructureze cele peste 200 de ajutoare sociale existente si sa perfectioneze sistemul de colectare a taxelor si impozitelor prin sistemul "Ghiseul unic".

Majorarea gradului de ocupare a fortei de munca


Noul executiv desemnat pentru un nou mandat si-a propus in programul de guvernare sa majoreze gradul de ocupare a populatiei active din Romania la cel putin 65% pana in 2013, nivel care ramane sub nivelul fixat prin Strategia de la Lisabona.

In trimestrul al doilea din 2009, gradul de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) din Romania era de 59,2%, la mare distanta de tinta de 70% stabilita pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona.

Populatia activa din Romania era, in trimestrul al doilea de 10,008 milioane persoane, in crestere de la 9,7 milioane in trimestrul anterior, din care 627.000 de romani erau inregistrati ca someri, potrivit criteriilor BIM.

De asemenea, programul de guvernare prevede "cresterea participarii la formarea profesionala la minimum 7% din populatia in varsta de munca intre 25-64 de ani" si "absorbtia eficienta a resurselor financiare europene destinate dezvoltarii resurselor umane, astfel incat sa se asigure suportul de formare profesionala si ocupationala".

Noul guvern Boc si-a mai propus sa simplifice procedurile de angajare si concediere a lucratorilor, o doleanta mai veche a mediului de afaceri, sprijinita si de oficiali din banca centrala.

Pact national pentru autostrazi


Programul de guvernare mai prevede asigurarea coerentei si continuitatii pe termen lung a lucrarilor de autostrazi prin promovarea „Pactului National Autostrazile Romaniei", finantat cu cel putin 1% din PIB.

La infrastructura de transport, la obiective de guvernare este trecuta si refacerea infrastructurii feroviare simultan si in concordanta cu cea rutiera, "astfel incat cel putin traficul greu de marfuri sa redevina atractiv pe transportul feroviar", precum si dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime romanesti astfel incat acestea sa devina poarta maritima din est a UE.

De asemenea, tot la acest capitol sunt trecute: imbunatatirea conditiilor de trafic fluvial pe sectorul romanesc al Dunarii la nivel european; ocolirea localitatilor aglomerate prin realizarea unui program national de centuri ocolitoare; asigurarea unui nivel calitativ european pana in anul 2012 a 80% din reteaua de drumuri nationale; asigurarea conditiilor de transport aerian pasageri/marfa din toate regiunile tarii.

La transportul aerian, daca programul de guvernare al Cabinetului Boc I prevedea acordarea de asistenta tehnica autoritatilor locale din judetele Brasov, Alba, Galati, Braila si Bistrita pentru construirea de noi aeroporturi, noul program de guvernare ia in calcul in acest sens numai judetele Brasov si Galati-Braila.

Acelasi lucru se intampla si in cazul acordarii sprijinului tehnic si financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potential economic ridicat (Suceava, Iasi, Cluj, Craiova, Baia Mare, Tulcea) - cum era trecut in prima faza. Acum, in noul program de guvernare apar doar Suceava, Tulcea, Satu-Mare si Baia Mare.

In rest, actualul program de guvernare nu mai schimba nimic la partea de transport aerian fata de programul de guvernare al Cabinetului Boc I.

Extinderea si simplificarea finantarii pentru Fondul de Mediu

Noul executiv si-a mai propus in programul de guvernare sa extinda si sa simplifice sistemul de finantare a Fondului de Mediu si sa-l transforme intr-o institutie eficienta de investitii in domeniul protectiei mediului.

Fondul de Mediu ar urma sa devina un mijloc real si adecvat pentru intreprinderi mici si mijlocii, autoritati locale, organizatii neguvernamentale, asociatii de proprietari si persoane fizice, potrivit programului de guvernare 2009-2012, obtinut de NewsIn.

De asemenea, guvernul si-a mai propus debirocratizarea procedurilor de autorizare, precum si acordarea de stimulente economice si financiare pentru investitiile in domeniul gestiunii deseurilor si pentru valorificarea acestora.

Descentralizarea treptata a institutiilor de mediu subordonate Ministerului Mediului, precum si stimularea cercetarii aplicative in domeniul tehnologiilor curate sunt alte cateva dintre obiectivele din programul de guvernare.