72% din cheltuielile toatale ale unei familii merg catre consum. Termenul in sine este destul de vag. De aceea am incercat sa patrundem mai adanc in miezul sau pentru a vedea pe ce se duc banii romanilor. De departe, pe un loc fruntas se afla cheltuielile pentru produse agroalimentare si bauturi nealcoolice (46,4% din totalul cheltuielilor unei gospodarii). Restul banilor merg catre plata facturilor la apa, electricitate sau gaze. Daca ne gandim ca romanii nu economisesc pentru ca merg la teatru, film sau stau prin cafenele si restaurante este cum nu se poate mai fals. Sub 5% din consum este canalizat catre recreere.
Impozitele mari, frana in calea economisirii
O alta piedica in calea economisirii este si nivelul impozitarii, contributiile mari la bugetele de asigurari sociale, precum si alte cotizatii, impozite sau taxe cu o pondere mai redusa. Toate acestea la un loc scot din buzunare peste 12% din totalul cheltuielilor unei gospodarii.
De remarcat este faptul ca acest procent dat de INS reprezinta o medie la nivel national. Discrepantele sunt insa uriase pentru diferitele categorii de populatie. Un salariat poate plati pana la de 16 ori mai mult catre bugetul de stat decat un agricultor. Nivelul taxelor locale ne stratifica si ele diferit. Bucurestenii aloca 21,6% din tot ceea ce cheltuiesc pentru a plati impozite. Mult mai bine din acest punct de vedere stau locuitorii din nord-estul tarii, care dau pentru impozite doar 9,4% din banii pe care ii cheltuiesc. Insa, in mod evident, acestia castiga si mult mai putin. Concluzia: la nivel macro, suntem prea saraci pentru a investi sau economisi.
Fostul ministru de Finante, Theodor Stolojan, a atras recent atentia ca nerezolvarea problemelor fundamentale din sistemul de sanatate si de pensii pune in pericol sistemul privat si economia de piata. Consecintele vor fi impozite si taxe mai mari pentru a acoperi dezechilibrele economice. Insa impozite si taxe mai mari inseamna diminuarea capacitatii, si asa limitate, a populatiei de a economisi.
Combaterea saraciei, calea directa catre cresterea economisirii
Ultimul raport al Bancii Mondiale cu privire la fostele state comuniste evidentia faptul ca Romania ar trebui sa inregistreze un ritm anual de crestere economica de 8% pentru a elimina saracia absoluta pana in anul 2015. Eliminarea acestui flagel ar constitui una din modalitatile cele mai directe de a deschide apetitul populatiei pentru economisire si investitii.
Saracia extrema a afectat cel mai mult populatia din nord-estul Romaniei si minimul de saracie a fost consemnat de Bucuresti, unde indicele a coborat la 4 puncte in 2003. Este un inceput mult prea modest care ameninta sa ne transforme pe termen lung in mana de lucru ieftina pe piete mai insorite. Totodata, raportul Bancii Mondiale arata ca situatia romanilor nu este singulara. Peste 60 de milioane de persoane din fostele state comuniste traiesc intr-o saracie crunta si, mai mult de 150 de milioane de persoane au venituri zilnice cuprinse intre 2,15 si 4,3 dolari. Se explica astfel, fara a se identifica si solutia, de ce doar 1% din cheltuielile romanilor se indreapta catre investitii.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
