"Am fost informat ca la discutia de dimineata s-a convenit ca, in perioada imediat urmatoare, lucrarile vor continua pe sectiunea Campia Turzii – Turda. Se va dimensiona o forta de munca necesara pentru acele lucrari si la urmatoarele intalniri cu sindicatul se va face cunoscut acel numar. Deocamdata, nu avem un buget pentru lucrarile pentru 2010”, a anuntat directorul de comunicare al Bechtel, Bogdan Sgarcitu, in cadrul intalnirii Comisiei de Dialog Social de la sediul Prefecturii Cluj.

Acesta nu a putut precizat nici cati muncitori lucreaza pe aceasta portiune si nici din ce fonduri vor fi platite lucrarile.

Presedintele Sindicatului Angajatilor Bechtel, Mihai Lup, a afirmat ca Bechtel a anuntat ca 800 de muncitori ar lucra pe acea portiune a autostrazii, dar a sustinut ca, in opinia sindicatului, va fi vorba doar de cateva sute. "Am cerut azi un raspuns in ceea ce priveste numarul angajatilor care lucreaza acolo, dar nu l-am primit. Vom intreba din nou miercuri, la urmatoarea runda de negocieri”, a mai spus Lup.

Bogdan Sgarcitu a tinut sa sublinieze, in cadrul Comisiei de Dialog Social, ca cea mai mare problema a firmei nu este neplata datoriilor – pentru care s-a convenit un calendar de rambursare acceptat de partea americana –, ci lipsa garantiilor privind asigurarea finantarii pe 2010. Sgarcitu a subliniat ca Bechtel nu doreste sa dea afara cei 1.933 de angajati, bad, dimpotriva, chiar ar putea sa angajeze oameni.

"Este un obiectiv de investitii foarte important si pentru companiile noastre si nu e sub nicio forma in intentia Bechtel si Enka sa se afle in acesta situatie. Interesul nostru e ca acest obiectiv de investitii sa continue si totusi angajatii din acest moment sa lucreze in continuare, ba mai mut, sa angajam mai multi oameni. Exista mai multe conditii pentru ca acest lucru sa se intample", a spus Sgarcitu.

Potrivit lui Sgarcitu, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) datoreza firmei Bechtel in acest moment aproape 200 de milioane de euro. "Acesta nu este impedimentul major, in opinia noastra, pentru ca am avut o intalnire cu premierul, ministrul de Finante si ministrul Transporturilor, iar in aceasta intalnire am convenit asupra unui grafic de rambursare care se intinde pe urmatoarele cateva luni, pana la sfarsitul lui aprilie. Sunt alte probleme care in momentul de fata nu au rezolvare foarte precisa si, de fapt, de rezolvarea lor depinde viitorul acestui proiect. M-as referi in primul rand la bugetul pentru lucrarile pe 2010. Bugetul aprobat de Parlament in ianuarie este de 700 de mil. de lei, aproximativ 170 de mil de euro, suma care nu acopera datoriile pentru lucrarile din 2009. Nu ni s-a comunicat o solutie concreta pentru a finanta proiectul in 2010”, a spus Sgarcitu, amintind ca Guvernul nu a fost de acord cu finantarea lucarilor pe 2010 dintr-un imprumut garantat de stat, pentru ca astfel s-ar ajunge la cresterea deficitului bugetar, lucru nepermis de acordul cu FMI.

O alta problema invocata de Bechtel este lipsa exproprierilor pe tronsonul 3C. "Nu exista exproprieri pe sectiunea 3C, in judetul Bihor. In judetul Cluj situatia e buna, respectiv pe restul de 10 km care mai trebuie construiti din 2B exproprierile exista, dar in Bihor nu, aceasta fiind cauza pricipala pentru care nu beneficiarul nu a obtinut auturizatia de construire pentru tronsonul 3C”, a completat Sgarcitu.

"Exproprierile pe tronsonul 3C, care are 60 de km, din care pe tronsonul pe care ni l-am propus noi sa il realizam anul acesta, cei 36 de km, exproprierile sunt facute in totalitate. Pe restul de 26 de km sunt facute undeva la 86%, deci mai lipseste 14%. Acei 14% nu ii impiedica, dar noi discutam de cei 36 km pe tronsonul 3C unde exproprile sunt facute 100%”, a declarat Ion Pantelimon, directorul Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Cluj.

Directorul a adaugat ca pentru a realiza intregul tronsonul de 36 de km din 3C si cei 10,2 km din 2B dintre Turda si Campia Turzii e nevoie de 260-270 de milioane de euro, din care in acest moment exista alocati 150 de milioane de euro, prin bugetul de stat. "Vor fi bani, sigur o sa fie bani si dansii sunt convinsi ca o sa fie bani”, a mai spus Pantelimon, intrebat de sursa finantarii celor aproape 50 de km de Autostrada Transilvania programate pentru 2010.

Referitor al negocierile de luni dimineata, presedintele Cartel Afla Cluj a afirmat ca se incearca gasirea unor metode de protectie sociala pentru cat mai multi angajati dintre cei 1.933 anuntati pentru disponibilizare colectiva.

"In cursul zilei de azi am avut o discutie care va fi reluata miercuri. Am cerut conducerii Bechtel sa ne puna la dispozitie mai multe variante, sa vedem cum protejam forta de munca, cati angajati putem proteja. De cinci ani de zile se pune aceeasi problema, in luna ianuarie-februarie, si anume lipsa finantarii autostrazii. Noi am facut presiuni la Guvern, dar, din pacate, domnul ministru Berceanu (n.red. – ministrul Transporturilor Radu Berceanu) ne-a invitat la o discutie ca la final sa dispara din minister”, a spus Pop.

In cadrul Comisiei de Dialog Social s-a ridicat si problema firmelor subcontractoare, care au fost cele mai afectate de lipsa platii lucrarilor Bechtel de catre CNADNR. „Exista un calendar convenit cu Guvernul si as vrea sa fie foarte clar pentru tota lumea ca in momentul in care compania noastra va primi acei bani isi va respecta toate obligatiile contractuale Pana acum, compania noatra a platit toate datoriile catre stat si catre salariati. In momentul in care vom avea acei bani, vom plati companiie romanesti, subcontractorii, fara aceste firme nu puteam termina autostrada”, a afirmat Bogdan Sgarcitu.

Miercuri, 10 februarie, sindicatul si Bechtel se intalnesc la Savadisla pentru o noua runda de negocieri privind evitarea disponibilizarii colective a celor 1.933 de angajati.