Decalajul de performanta dintre sectoare destul de apropiate ale agriculturii este, pana la un punct, firesc. In schimb, acesta se transforma intr-o adevarata prapastie cand ne aruncam un ochi pe rezultatele programului SAPARD.

Intre cele 72 de milioane euro pe care le-au bagat in buzunar procesatorii de carne si cele mai putin de sase milioane pe care le-au obtinut toate fermele zootehnice impreuna este o diferenta de la cer la pamant. La fel este si intre cele 329 de proiecte depuse la categoria “culturi de camp” si zero proiecte la zahar si plante textile.

Ca socoteala de la Bruxelles nu se potriveste cu cea din ograda agricultorilor romani este, acum, un fapt demonstrat cu cifre. La submasurile “carne” si “culturi de camp”, gradul de absorbtie a fondurilor SAPARD este de peste 100%, pana in anul 2004. In schimb, pentru anumite categorii de proiecte din domeniul productiei vegetale si cresterii animalelor, au fost alocate cateva zeci de milioane de euro pur si simplu degeaba.

Cauzele sunt multiple. Faptul ca este necesara o suma frumusica de bani pentru a o depune drept “cofinantare” privata este numai unul din motive. Cei aproximativ 80 de producatori de carne care au atras, procentual, cei mai multi bani SAPARD sunt companii destul de instarite, care au trecut mai usor peste aceasta problema. Desi, nici acestora nu le-a fost atat de usor. “Avem un proiect deja incheiat, in valoare de 350.000 de euro. Am fi vrut sa cerem mai mult, dar, in momentul respectiv, nu dispuneam de cofinantarea necesara”, spune Gheorghe Dicu, administrator si asociat la firma Radic Star SRL din judetul Arges. Tot el spune insa ca, desi proiectul nu are amploarea pe care si-ar fi dorit-o, rezultatele sunt impresionante. “Suntem singura fabrica din Arges care detine o statie de epurare proprie. In acelasi timp, a crescut capacitatea de productie si calitatea produselor. Ne-am angajat sa ajungem la o capacitate de 1.250 de tone pe an si am reusit”, spune Dicu. Intreprinzatorul planuieste sa mai ceara inca o finantare SAPARD, pentru etapa a doua de moderinzare si extindere a fabricii. Decisiva este, si in acest caz, suma pe care o va putea depune drept cofinantare. “In functie de cati bani vom avea, vom incerca sa accesam un proiect de trei milioane de euro sau de 1.700.000 de euro”, explica Dicu.

Reprezentantii Agentiei SAPARD considera ca alta explicatie, pe langa cea financiara, pentru succesul masurii destinate procesatorilor de carne este “mai buna distributie in teritoriu a acestora” fata de firmele din alte domenii. Cu toate ca procesatorii de carne sunt in topul absorbtiei de fonduri europene, fermele care le furnizeaza materia prima sunt la polul opus al performantei. Paradoxal sau nu, “la capitolul abatoare Romania are un deficit important, si, in plus, importurile sunt ieftine”, explica Dan Gherghelas, director general adjunct al Agentiei SAPARD. Faptul ca sectorul zootehnic este veriga slaba a lantului finantarilor SAPARD se reflecta si in alt fenomen: supraproductia de cereale.

O situatie aproape dezastruoasa o intalnim la culturile de plante textile si la productia de zahar. “Producatorii din aceste domenii au probleme foarte mari cu investitiile tehologice care sunt foarte mari. De asemenea, o lipsa de interes o poate constitui faptul ca finantarea nerambursabila este, pentru aceste categorii, de numai 30% din valoarea totala a proiectelor”, adauga Dan Gherghelas.

Alt domeniu, pe locul doi dupa procesarea carnii, care a inregistrat un real succes la absorbtia fondurilor, este cel al vinului: 13 milioane de euro si 21 de proiecte contractate pana in prezent. Agroturismul este si el in top, cu 250 de proiecte contractate pana acum. In schimb, un esec absolut l-au inregistrat “cercurile de masini agricole”. “Aici, a fost vorba de o baza legislativa neclara. In plus, situatia din mediul rural s-a schimbat, nu prea este nevoie acum de aceste cercuri de masini”, conchide Dan Gherghelas.

“Proiectele s-au derulat foarte bine in domeniile culturilor de camp si procesarii carnii. Sectorul zootehnic este veriga lipsa. El trebuie incurajat prin alte programe.”

Dan Gherghelas,
director general adjunct, Agentia SAPARD