Oricite greve ar porni bugetarii si oricit de mare ar fi amploarea lor, salariile din sector vor fi majorate doar cit sa acopere inflatia, iar in unele cazuri nu vor creste deloc.

Guvernul se fereste sa spuna fatis ca a ales deja sa tina jos inflatia, iar pentru acest lucru, primii sacrificati sint cei pe care ii indemnizeaza direct.

Majorarea salariala de 8% pentru angajatii din invatamint a fost, fara indoiala, un moment de slabiciune cauzat in principal de usurinta cu care s-au facut unele promisiuni electorale. Restul bugetarilor n-au nici cea mai vaga sansa de a obtine o majorare asemanatoare.

Musamalizarea compromisului

Ca sa stearga urmele compromisului cu Educatia, guvernul va elabora un proiect de lege a salarizarii personalului bugetar care sa reflecte prioritatea nationala a invatamintului.

„Guvernul se obliga ca, pina la data de 15 aprilie 2006, sa elaboreze un proiect de lege a salarizarii personalului bugetar. Legea va reflecta prioritatea nationala a sistemului de invatamint“, a afirmat la sfirsitul saptaminii vicepremierul Gheorghe Pogea.

El este cel care va negocia cu toate sindicatele cresterile salariale pentru 2006, iar mesajul sau catre viitorii parteneri de dialog a venit foarte clar la sfirsitul saptaminii trecute: „Chiar daca am dat 8% la invatamint, nu ne mai poate santaja nimeni, prin nici o metoda“.

Premierul Tariceanu a subliniat si el ca majorarea de 8% este maximumul pe care Executivul si-l poate permite pentru 2006.Devine astfel destul de clar pentru cei peste un milion de bugetari ca salariul lor nu va putea cumpara mai mult anul viitor.

Trei procente din orice majorare vor fi erodate automat de inflatia prognozata la 6% pentru anul viitor. Profesorii si functionarii publici au cerut o marire de salariu de 50 la suta.

Citeste si:

Primii au obtinut cresterea „maxima“ de 8%. Poate si functionarii vor primi atit, avind in vedere ca reprezinta cea mai slab platita categorie de bugetari.

Pentru restul insa, guvernul nu va oferi nici un ban in plus. In fapt, o demonstratie de forta a fost tratamentul aplicat grevistilor de la metroul bucurestean.

Nici minerii nu au mari sorti de izbinda. Mai intii, Primaria Bucuresti nu le-a permis sa faca o manifestatie pe placul lor, de 10.000 de persoane. Apoi au fost abandonati si de Ministerul Transporturilor, care a refuzat sa le puna la dispozitie garnituri speciale catre Bucuresti. In cele din urma, li s-au aprobat pichete la diverse „obiective“, pentru care vor fi obligati sa se desparta. Este clar ce se va intimpla cu forta protestului lor.

Avertismentul BNR

Guvernul tine de salarii, pentru ca acestea sa nu conduca direct la cresterea preturilor si la reaprinderea inflatiei. Polonezii, croatii, bulgarii, slovenii sau ungurii au beneficiat de cresteri de salarii in pas cu inflatia. Romanii au sarit mult peste cal.

Revendicarile salariale din bugetul public pot conduce la reintrarea inflatiei pe un trend crescator. Cu alte cuvinte, daca Romania doreste sa ajunga in anul 2007 la o crestere medie anuala a preturilor de consum de doar 3%, fata de circa 8,3% cit se va realiza dupa ultimele prognoze in 2005, atunci trebuie moderatie in cresterile salariale. Aceasta inseamna, potrivit teoriei, ca salariile sa creasca doar o data pe an si nu mai mult decit cresterea prognozata a inflatiei. In caz contrar, tinerea sub control a cresterii preturilor din economie devine foarte dificila si, la limita, chiar o imposibilitate. Banca Nationala a Romaniei, cea in sarcina careia sta, potrivit legii, coborirea inflatiei, a sesizat ca principalul pericol pentru scaderea in continuare a ritmului mediu anual de crestere a preturilor din economie a devenit majorarea cu rate inalte a salariilor.

Campionii Europei Centrale si de Est la cresterea salariilor

Salariul mediu brut din Romania a avut, incepind cu 2001, o crestere anuala cu mult peste ratele inregistrate in tarile din regiune, precum Bulgaria, Polonia, Croatia, Slovenia sau Ungaria, a declarat vineri economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea. Oficialul BNR a aratat, la un seminar organizat de Societatea Economica Romana (SOCER), ca, in ultimii patru ani, salariul mediu brut din Romania a avansat cu cel putin 22,5% pe an, nivelul corespunzator lui 2004.

Veniturile salariale medii au urcat cu 48,9% in 2001, 27% in 2002 si 24% in 2005. In acelasi timp, tarile din regiune au consemnat cresteri salariale de sub 10% anual, mediile din 2004 plasindu-se in intervalul 2%-7%, cu mult sub ceea ce s-a intimplat in Romania. Lazea a confirmat calculele expertilor Fondului Monetar International, care au sustinut ca, in perioada octombrie 2004 - octombrie 2005, salariile bugetarilor din Romania au crescut cu 50%. El a afirmat ca si in cazul profesorilor a existat o majorare in termeni reali a salariilor, de peste 40%. In opinia lui Lazea, mentinerea deficitelor publice si a salariilor in limite rezonabile va fi esentiala anul viitor pentru succesul dezinflatiei. Vorbind despre riscurile de derapaje de la programul de incetinire a inflatiei, Lazea a sustinut ca, in cazul unei cereri in crestere necontrolate, s-ar putea ajunge chiar la o reinflamare a inflatiei.