Petru Rares, presedintele Institutului Bancar Roman (IBR), a declarat ca vom asista la o crestere a pretului final oferit pentru privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC). Investitorii straini incep sa arate interes fata de potentialul de retail al zonei rurale, a explicat domnia sa, vineri, cu ocazia conferintei "Competitivitate si integrare europeana" organizate de IBR. Ceea ce face atractiva aceasta zona, insuficient dezvoltata inca, este numarul mare, de circa 10 milioane, de potentiali consumatori de retail.

In procesul de privatizare a Bancii Comerciale Romane si a Casei de Economii si Consemnatiuni, grupurile financiare care au acordat consultanta pentru constituirea ofertelor de privatizare au avut acces la informatii importante cu privire la starea sistemului bancar romanesc, precum si la posibilitatea acestuia de dezvoltare in perioada urmatoare.

Activele bancare - de cinci ori mai mici decat in zona euro

Conform studiilor efectuate, indicatorul activelor bancare raportate la produsul intern brut (PIB) este extrem de scazut in prezent, situandu-se la un nivel de peste cinci ori mai mic decat cel din zona "Eurolandului", arata Petru Rares. Un alt indicator important, produsul intern brut pe locuitor, este de aproximativ 2.400 de euro/an fata de o valoare de 10 ori mai mare in zona "Eurolandului". Plecand de la aceste date, Petru Rares mentioneaza ca studiile respective au demonstrat un potential de crestere foarte mare al activelor bancare romanesti, astfel incat intr-o perioada medie de circa 42 ani, valoarea celor doi indicatori sa fie la nivelul "Eurolandului", daca acesta ar ramane la nivelul de azi.

"Grupurile financiare au inceput negocieri prin tara pentru a vedea ce se mai poate cumpara", a mai spus Petru Rares, mentionand ca "vom fi martorii unor intrari de capital strain fara precedent acolo unde exista o posibilitate de dezvoltare in detenta, in special in sectorul seviciilor financiar-bancare".

Ponderea creditelor in PIB este, inca, redusa

Citeste si:

Conform unei prognoze pe 2008, prezentata cu aceeasi ocazie de Valentin Lazea, economist-sef la BNR, cresterea anuala a creditelor ar trebui sa se situeze la 25%, astfel incat ponderea lor in PIB sa creasca de la 18%, cat era in 2004, la 27% in 2008. In conditiile in care, in prezent, ritmul de crestere a creditelor este de 40%, se impune "sa apasam pe frana", a explicat domnia sa. In ce priveste cresterea anuala a depozitelor, un ritm de 20% ar duce la o majorare a ponderii acestora de la 24 la 30% din PIB. "Nu vorbim de o scadere a creditelor, ci de o scadere a ritmului de crestere a creditarii", a tinut sa sublinieze Valentin Lazea.

"Explozia creditelor a venit cand noi nu am consolidat inca inflatia, fapt care ne aduce probleme in executia bugetara", a conchis si Daniel Daianu, presedinte al Societatii Romane de Economie (SOREC).

In ce priveste politica preturilor administrate, avem doua probleme majore, care duc la cresterea acestora. Pe de o parte, este vorba de preturile care trebuie sa cresca pentru ca nu sunt acoperite cheltuielile (de exemplu, caile ferate), iar pe de alta parte, e vorba de preturile care, desi acopera cheltuielile, precum cel al gazelor naturale, trebuie totusi sa creasca datorita acordurilor de privatizare si a acordurilor semnate de Romania cu Uniunea Europena de aducere a peturilor la nivelul celor din statele membre pana la momentul aderarii.

Pericolul inflationist nu a disparut

Gradul mic de monetizare din Romania, de circa 30%, face ca relaxarile politicii bugetare sa se resimta mult mai acut. Scaderea inflatiei este determinata de eficacitatea cu care se aplica setul de politici in ansamblu, precum politica preturilor administrate, politica salariala, cea a deficitului bugetar si cea monetara (in care un rol important il joaca politica de creditare). Daniel Daianu considera ca, acestea fiind datele problemei, putem trage concluzia ca se impune o gestionare cat mai eficienta a setului de politici, astfel incat sa nu ajungem din nou la o inflatie cu doua cifre.