Proiectul de Cod fiscal a suferit din nou modificari. Finantele au publicat ieri o noua forma a actului la numai 5 zile de la ultima modificare, dind peste cap toate taxele prezentate anterior. Ministerul Finantelor spune ca schimbarile dese ale textului sint cauzate de discutiile cu reprezentanti ai mediului de afaceri, insa tocmai patronatele acuza vehement tergiversarea actului normativ. „De acum nu ne mai poate astepta decit ceva penibil. Sa incepem anul fara Cod fiscal“, ne-a declarat Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. O serie de investitii straine nu intra pe piata pentru ca asteapta finalul acestei tevaturi fiscale.

Proiectul de Cod fiscal a suferit din nou modificari, Finantele publicind ieri o noua forma a actului, la numai 5 zile de la ultima formula publica.

Ministerul Finantelor spune ca schimbarile dese ale textului sint cauzate de discutiile cu reprezentanti ai mediului de afaceri. Este deja cea de-a treia forma publica a proiectului.

„Modificam proiectul de fiecare data cind convenim ceva nou cu reprezentantii mediului de afaceri veniti la discutii pe marginea lui”, declara surse din minister, care au estimat ca toata tevatura se va incheia pina saptamina viitoare.

Pina una-alta, la ceva mai mult de o luna pina la inceperea anului 2006, nu avem un Cod fiscal pe care sa ne facem planurile financiare pentru anul viitor.

Reprezentantii mediului de afaceri nu impartasesc insa pozitia ministerului.

„Ce a fost sa se intimple rau s-a intimplat, in sensul intirzierii. De acum nu ne mai poate astepta decit ceva penibil. Sa incepem anul fara Codul fiscal. Situatia este deja ridicola. Firmele au ajuns sa improvizeze planuri de afaceri pentru anul viitor. Totul este dat peste cap la ora asta”, ne-a declarat Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

Investitiile stau pe bara

„Codul acesta trebuia terminat din iunie. Aceasta tergiversare afecteaza grav climatul de afaceri. Pentru ca nu e terminat nici la ora aceasta, nu avem predictibilitate fiscala pe anul viitor. Si, o data cu ea, n-avem nici predictibilitate monetara si nici comerciala. Nu in ultimul rind, se tergiverseaza o serie de investitii straine productive care stau pe margine sa astepte acest Cod”, ne-a declarat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului IMM-urilor din Romania.

Gabriel Biris, expert financiar la Salans, ne-a declarat ca aceasta ultima forma are meritul de a fi mult mai buna decit prima si ca din acest punct de vedere ar fi de acord cu intirzierea Codului.

O taxa noua pe saptamina

Impozitele pe automobile nu sint foarte „sigure”. Ministerul a schimbat de mai multe ori cota de impozitare auto. De exemplu, pentru autoturismele cu capacitatea cilindrica de pina la 2.000 de centimetri cubi inclusiv, ar urma sa se plateasca 7 lei noi la fiecare 200 de centimetri cubi. Saptamina trecuta, Finantele publicau ca anul viitor vom plati 10 lei noi pe 200 de centimetri cubi. Ce trece de 2.000 de centimetri se impoziteaza cu 60 de lei noi la fiecare 200 de centimetri cubi, iar peste 3.000 de centimetri cubi, cu 150 de lei noi.

„Aceasta modificare ar putea fi trecuta la categoria celor bune daca nu ar avea alt impozit pentru tot ce trece de 2.000 de centimetri cubi. Pentru ca pentru o masina de 1.999 de centimetri cubi platesti 100 de lei noi, iar pentru una de 2001 centimetri cubi platesti 600 de lei”, a explicat consultantul Biris.

Cum se vor impozita casele

In aceasta ultima varianta apar si noi valori impozabile pentru cladiri. Cel mai mare impozit pe o locuinta medie va fi de 1.300 de lei noi.

Pentru o cladire locuibila cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sau chimic, valoarea impozabila este de 669 de lei noi pe metrul patrat.

Aceasta valoare se inmulteste cu un indice care variaza in functie de rangul localitatii si de zona din oras in care se afla cladirea.

De exemplu, pentru o locuinta din centrul Bucurestiului (rang 0, zona A), valoarea impozabila se inmulteste cu 2,60, iar intr-unul dintre celelalte orase mari, de rangul I, valoarea de baza se inmulteste cu indici intre 2,50 si 1, in functie de zona.

La valoarea obtinuta din acest calcul se aplica un impozit de 0,1%. Astfel, pentru o locuinta din centrul Bucurestiului, de 70 de metri patrati, impozitul va fi de circa 1.300 de lei noi.

In cazul cladirii utilizate ca locuinta, a carei suprafata construita desfasurata depaseste 150 de metri patrati, valoarea impozabila a acesteia se majoreaza cu cite 10% pentru fiecare 150 de metri patrati sau fractiune din acestia. Valoarea impozabila a cladirii se reduce cu 15% pentru o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta si cu 5% pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 de ani si 50 de ani. Impozitul pe cladiri se plateste anual, in doua rate egale, pina la datele de 31 martie si 30 septembrie, inclusiv.

Dupa Cod vin normele

Analistul Gabriel Biris crede ca se trateaza mult prea diferit persoana fizica de cea juridica. „O persoana fizica plateste un impozit de 0,1 la suta pe o cladire pe care o foloseste la comert, iar persoana juridica este nevoita sa dea de 150 de ori mai mult”, a aratat Biris. El mai semnaleaza impozitul de 2% pe tranzactiile imobiliare. Analistul crede ca ar fi fost mai bine ca impozitul sa se puna pe cistig si nu pe tranzactie, pentru ca partile ar putea fi tentate sa declare un pret mai mic, iar statul ar pierde astfel foarte multi bani. Peste toate acestea, Codul va avea si nevoie de norme de aplicare, iar emiterea lor cere, evident, timp. Deci aceasta lege oricum nu va putea fi aplicata corect de la 1 ianuarie 2006.

0% a devenit definitiv 16%

Scutirea de impozitul pe venit pentru persoanele care lucreaza in domeniul productiei de programe informatice va fi eliminata anul viitor. In varianta anterioara a Codului fiscal, din 16 noiembrie, exista o nota in care se arata ca scutirea de impozit va fi mentinuta numai cu avizul Consiliului Concurentei, insa in ultima forma a proiectului nota nu mai este inclusa, iar articolul referitor la aceasta facilitate a fost abrogat.

„Am transmis Ministerului Finantelor Publice punctul de vedere al Consiliului Concurentei referitor la scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele care lucreaza in domeniul productiei de programe informatice. Scutirea reprezinta un ajutor de stat de operare, care nu poate fi acceptat in aceasta forma, pe baza criteriilor prevazute in legislatia romaneasca, armonizata cu normele europene. Am sugerat ca aceasta facilitate sa nu mai fie introdusa in legislatia in materie“, a aratat Consiliul Concurentei.