Romania va incheia acest an cu un deficit bugetar de numai 0,2% din Produsul Intern Brut (PIB), este concluzia surprinzatoare a Programului de Preaderare, discutat in ultima sedinta de Guvern.

Cu toate acestea, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a recunoscut, ieri, ca, dupa rectificarea bugetara din luna noiembrie, deficitul bugetului general consolidat este de unu la suta din PIB. Totusi, Vladescu sustine ca nu se va ajunge chiar la unu la suta.

Cu alte cuvinte, una zice ministrul la Bucuresti, alta sustine pentru Bruxelles. In cursul acestui an au avut loc discutii dure cu FMI pe tema defictului bugetar din 2005, considerat prea mic de Guvern. Astfel s-a ajuns dupa repetate negocieri la 0,75% din PIB. Iar in urma inundatiilor si a ultimei majorari a salariilor bugetare, initial inghetate, din septembrie, deficitul a ajuns la 1% din PIB. In plus, desi bugetul pe 2006, aflat in prezent pe masa Parlamentului, a fost calculat pe venituri bugetare in valoare de 31,2% din PIB si pe cheltuieli de 31,7% din PIB, proiectul de Program de Preaderare, care urmeaza a fi transmis la Bruxelles, avanseaza cu totul alte cifre. Incasarile bugetare de anul viitor sunt estimate la 32,9% din PIB, iar cheltuielile la 33,5% din PIB. Astfel, nici macar tinta de deficit de 0,5% din PIB pentru 2006 nu ramane in picioare, ea urmand a fi de 0,6%. Totusi, Vladescu a dat ieri asigurari ca pentru 2006 va mentine obiectivul de deficit bugetar de 0,5% din PIB.

„Nu stiu de unde au scos un deficit de 0,2% pe 2005. Diferenta dintre veniturile fiscale si cele bugetare este acoperita din fondurile europene si din granturi. Insa banii acestia vin numai pe proiecte. In plus, Guvernul Romaniei trebuie sa plateasca in avans acesti bani, ei urmand a veni mai tarziu din partea UE“, a declarat directorul executiv al BAC Investment Bank, Florin Citu, pentru „Averea“.

Acest fapt este recunoscut chiar de vicepremierul Gheorghe Pogea care a pledat in repetate randuri pentru modificarea denumirii de co-finantare in favoarea celei de pre-finantare din partea Romaniei a proiectelor construite pe bani europeni. Citu a dat in acest sens exemplul programului ISPA, din care s-au cheltuit in acest an numai 19% din fonduri, din lipsa de proiecte. „Au luat in calcul cifra programata si nu pe aceea efectiv cheltuita, si deci venita din partea Uniunii Europene“, crede Citu. Insa chiar si in cazul in care gradul de absorbtie al fondurilor europene ar fi unul ridicat ar mai aparea o problema. „O rata mare de absorbtie nu e un semn de eficienta. Irlanda a decolat din punct de vedere economic pe un trend descendent de absorbtie a fondurilor europene. Daca fondurile europene duc la cresterea sectorului public in Romania nu va fi deloc bine“, crede expertul Institutului European din Romania (IER), Marius Spiridon.

„Este clar ca intrebarile pe care ni le punem noi o sa si le puna si specialistii europeni care vor analiza cu atentie cifrele date de Guvern. Daca ne uitam in special la cifra de la sectiunea venituri observam ca aceasta nu este construita pe cifrele folosite pentru bugetul pe 2006 (31,2% din PIB in proiectul de buget si 32,9% din PIB, in PEP). Iar daca facem niste simple adunari in tabelul privind evolutia veniturilor bugetare vedem ca totalurile nu ies la socoteala“, spune si analistul fiscal al companiei Salans, Gabriel Biris.

Citeste si:

Un alt element surprinzator care reiese din proiectul de Program de Preaderare vizeaza scaderea ponderii veniturilor fiscale in PIB cu aproximativ 0,1% anual, de la 28,5% in 2005, la 28,1% in 2008. Florin Citu crede ca, prin prezentarea acestor cifre, Guvernul nu face altceva decat sa recunoasca esecul introducerii asa-zisei cote unice de 16%, ornamentata de exceptii. „Este ingrijorator faptul ca ponderea veniturilor fiscale in PIB urmeaza sa scada in anii urmatori.

Acest lucru indica fie ca Guvernul se asteapta la o scadere a veniturilor bugetare ca urmare a scaderii impozitului pe venit si profit de la 1 ianuarie 2005, fie ca Guvernul nu mizeaza mai deloc pe cresterea gradului de colectare prin scoaterea la lumina a economiei gri si negre“, considera si Biris. „La noi, cota unica a fost insotita de tot felul de cresteri de alte impozite, astfel incat nivelul general de impozitare este comparabil cu cel vechi. Nu am avut nici un fel de «revolutie fiscala». Nu cota unica e importanta, ci nivelul cotei unice“, afirma Spiridon.

O cota unica de 30% ar fi mai rea decat vechiul impozit progresiv, care se pare ca dadea aceleasi venituri cu o cota unica de 23-24%, crede expertul IER. Cei preocupati de productivitatea economiei trebuie sa se concentreze pe extinderea sectorului privat, nu pe cresterea veniturilor la bugetul de stat, adica pe extinderea dimensiunii sectorului public, este concluzia acestuia. De altfel, scaderea ponderii veniturilor fiscale in PIB si apelurile repetate ale premierului Tariceannu si ale ministrului de Finante Sebastian Vladescu, la obtinerea unor venituri bugetare de 35% din PIB duc la ideea unei noi majorari de impozite.

„Guvernul astazi nu mai vorbeste de cresterea impozitelor. Insa ea rezulta logic din accentul pus pe ... „echilibrarea bugetului“. Cand auzim de «echilibrarea bugetului» trebuie sa ne tinem de portofele pentru ca urmeaza cresterea impozitelor sau a datoriei publice (impozite viitoare) sau alta masura de aceeasi natura. Nici nu le trece prin cap ca bugetul se poate echilibra si prin reducerea cheltuielilor“, afirma Spiridon. El a dat drept exemplu succesul economic al reformei din Irlanda, care a rezolvat o criza fiscala prin reducerea ponderii veniturilor bugetare la 31% din PIB, comparativ cu media europeana de 46% din PIB. Irlanda a redus cheltuielile cu sanatatea cu 6%, cele cu educatia cu 7%, agricultura a avut un buget mai mic cu 18%, cheltuielile militare s-au redus cu 7%, drumurile si locuintele au avut cu 11% mai putin.

Potrivit unor analisti, in momentul redactarii unor astfel de documente, precum Programul Economic de Preaderare, cei care le elaboreaza nu folosesc un model economic clar, ci isi propun o tinta la care doresc sa ajunga veniturile bugetare, dupa care avanseaza anumite cifre la incasarile dintre diferitele tipuri de venituri pentru a putea ajunge la respectiva tinta.

Se pare ca Guvernul se bazeaza pe faptul ca opinia pe care si-o exprima Comisia Europeana pe marginea PEP-ului nu este obligatorie. Si in acest an, in luna iunie, Comisia si-a exprimat parerea pe marginea PEP-ului, care continea exact criticile ridicate in Raportul de tara, din noiembrie.